Românii trebuie să știe care este bătălia de astăzi: este o bătălie politică democratică corectă în Parlamentul României, este un for de dezbateri, și așa trebuie să fie, dar fiecare dintre noi, în ultimă instanță, dăm socoteală la acela care ne-a trimis fie în Parlament, fie în Guvern, iar românii știu că astăzi foarte multe pensii, din nefericire, inclusiv pensiile parlamentarilor, nu se plătesc pe baza principiului contributivității, ci 80% din ultimul salariu. Adică, după ce în ultimul salariu pe care l-ai avut ți-ai inclus toate bonusurile, primele la care poți avea dreptul, 80% din ultimul salariu ți-ai calculat pensia. Și să spunem că sunt 100 de milioane de lei în cuantum la ultimul salariu, 80% din ultimul salariu reprezintă 80 de milioane de lei, și aceasta este pensia.
Câți români din această țară au privilegiul dumneavoastră, domnilor parlamentari de la PSD și PNL? Uitați-vă în ochii românilor care v-au trimis în Parlament! Uitați-vă în ochii românilor care v-au trimis din colegiul electoral să votați în Parlamentul României! Întrebați-i pe cei de acolo, din colegiu, câți au asemenea pensie ca dumneavoastră. Este corect s-o mențineți?
Pe bună dreptate, veți spune: „Boc este populist”, îmi veți spune că apăr niște principii populare. Vreau să știți că eu cred în ele. Cred în faptul că această țară, în acest moment, nu-și poate permite pentru parlamentari să le dea o pensie de lux. Când va crește nivelul de trai al tuturor românilor, va veni și rândul parlamentarilor să aibă o pensie mai bună. Oricum, parlamentarii, doamnelor și domnilor, prin veniturile pe care le avem și noi, ca membri ai Guvernului, dumneavoastră ca membri ai Parlamentului, ne situăm cu mult, cu mult peste ceea ce înseamnă salariul mediu din România. Și, atunci, de ce o pensie de lux în vremuri grele? Dumneavoastră doriți să plece Guvernul pentru ca această lege să nu se aplice.
Indiferent ce se va întâmpla, acest Guvern și eu, personal, avem conștiința împăcată că facem ceea ce trebuie pentru România, iar că acest drum al eliminării pensiilor parlamentarilor și a celor care n-au la bază principiul contributivității nu va putea fi oprit nici de dumneavoastră, pentru că nu vă vor permite oamenii care acum se uită la dumneavoastră, la noi, și care vă vor cere socoteală în circumscripțiile electorale unde vă veți întoarce, pentru că nu este firesc, așa cum spuneam, 80 de milioane de lei în mână, în timp ce, în mod normal, pe baza principiului contributivității, ar fi firesc să ai 20 de milioane de lei. Cu 60 de milioane de lei vechi se sponsorizează din banii românilor și parlamentarii, în funcție de numărul de mandate, și aceia care nu au la bază principiul contributivității. Acești bani se vor întoarce la bugetul de stat, acum sau mâine, pentru că drumul nu va putea fi oprit.
Prin recalcularea acestor pensii, ca cele ale parlamentarilor și ale altora care nu au la bază principiul contributivității, se economisesc, în fiecare an, între 500 și 800 de milioane de euro. Pensia socială minimă pe care Guvernul a introdus-o ca un semn de solidaritate, ca un semn de respect pentru cei care o duc greu în această țară, care au venituri sub 350 de lei noi, care au o pensie cu care nu-și pot acoperi greutățile vieții, acea pensie ne costă 300 de milioane de euro pe an.
Noi facem economii între 500 și 800 de milioane de euro numai din eliminarea pensiilor parlamentarilor și a celorlalte pensii, repet, care nu au la bază principiul contributivității. Cu acești bani, în vremuri grele, vom putea plăti în continuare și pensiile sociale minime și vom putea crește și celelalte pensii care sunt astăzi oricum mult mai mici în raport cu nevoile pe care oamenii le au, iar nimic nu este mai fals decât ceea ce ați încercat unii dintre dumneavoastră să spuneți, că noua lege a pensiilor va duce la scăderea lor. Fals! Vreau să știe toți românii: pensiile în această țară se plătesc și se vor plăti. Pensiile, prin noua lege, care va intra în vigoare dacă va fi adoptată, nu vor scădea, ci, dimpotrivă, vor crește în perioada următoare.
Această manipulare pe care dumneavoastră ați promovat-o nu poate trece dincolo de ceea ce românii simt și știu că nu este corect și că nu este drept.
Deci iată de ce vin cu responsabilitate și curaj în fața dumneavoastră, pentru că Guvernului pe care-l reprezint nu are de ce să-i fie frică pentru măsurile pe care le-a luat, pentru că, dincolo de eliminarea bugetarilor de lux, a pensiilor de lux, a zguduit statul român prin legile pe care le-a promovat și susținut. Amintiți-vă de legea prin care am înjumătățit numărul agențiilor guvernamentale. Tot în acea lege am introdus interdicția cumulului, la stat, între pensie și salariu. A fost un angajament al nostru și l-am făcut, l-am respectat.
De asemenea, în domeniul juridic, deja două coduri sunt în „Monitorul Oficial”: Codul civil și Codul penal. De la Alexandru Ioan Cuza nu mai exista un nou Cod civil. Acest Guvern pe care dumneavoastră îl criticați atât de mult a reușit să aibă un nou Cod civil, a reușit să aibă un nou Cod penal, coduri care, pe de o parte, vor face justiția mai scurtă, o justiție care să nu mai fie atât de lungă ca procese, o justiție care să găsească drumul corect de la ceea ce scrie în cod, la ceea ce se aplică în instanța de judecată în interesul cetățeanului care merge în fața justiției. Va scurta durata
proceselor judiciare, iar românii vor economisi bani din noile coduri pe care le-am aprobat.
V-am prezentat dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari de la PSD și PNL, spre dezbatere alte două coduri de punere în aplicare a Codului penal și a Codului civil. Ce s-a întâmplat cu ele? Nimic. Din nefericire, singurii care au lucrat au fost colegii mei de la Partidul Democrat Liberal, prin domnul președinte Daniel Buda, la Codul de procedură civilă. În rest, la Codul de procedură penală nu s-a întâmplat nimic. Din nefericire spun și cu regret, cu amărăciune, pentru că de munca dumneavoastră depinde și soarta României.
Aceste coduri sunt necesare pentru eliminarea clauzei de salvgardare pe justiție, de a încheia, practic, mecanismul de cooperare și verificare, pentru ca toți românii să fie egali în Europa și din punct de vedere al tratamentului în raport cu justiția. Din nefericire, ați ales calea delăsării. Asta este realitatea. Combateți-mă dacă nu este așa. Din iunie, de când am angajat răspunderea, în afară de colegii mei de la PD-L care au lucrat la Codul de procedură civilă, dumneavoastră ce ați făcut? Asta este realitatea și trebuie s-o spunem românilor.
Legea educației naționale, o lege care schimbă în profunzime sistemul de învățământ din România, schimbă, practic, modul de a privi educația copiilor noștri, de la o educație centrată pe informații la o educație centrată pe competență, de la o educație cu manuale stufoase, cu program supraaglomerat la o educație cu manuale care să formeze la elevii noștri, copiii noștri, competențe pe care să le poată utiliza în viață și care să poată fi folositoare atunci când ies de pe băncile școlii.
De asemenea, curricula, programa de învățământ, se flexibilizează: în interiorul orelor pe care le au la clasă, copiii vor putea să-și pregătească și o parte din temele pentru acasă, iar prin impunerea Programului școală după școală la sfârșitul programului școlar copiii să aibă temele făcute, activități recreative, masa servită la școală, să poată ajunge după 8 ore maximum acasă și să se poată bucura alături de părinți de ceea ce înseamnă, repet, viață educațională și o viață normală.
Acesta este proiectul pe care l-am propus și care va ajunge în „Monitorul Oficial”, după ce va trece de celelalte filtre instituționale, potrivit legii.
Să ne amintim de un alt proiect major care a zguduit statul român: Legea salarizării unitare, un proiect la care am lucrat alături de foștii parteneri de coaliție, și cărora le mulțumesc, multora dintre ei, pentru sinceritatea cu care au lucrat la această lege. A fost produsul, într-adevăr, unei munci de echipă, o lege, repet, care pentru prima dată, la fel ca în legea pensiilor, aduce dreptatea și corectitudinea în sistemul de salarizare publică din România.
Dincolo de faptul că au fost eliminate salariile acelea de 30.000 euro, de 40.000 euro, de 50.000 euro ale șefilor de agenții, a rămas un raport de 1 la 12 între cel mai mic și cel mai mare salariu din România și punând categoriile sociale, repet, la locul potrivit, fără privilegii și fără discriminări, printr-o singură lege unitară și care asigură o creștere decentă a salariilor în perioada de implementare 2010–2015.
A fost, iarăși, repet, un gest al Guvernului de a veni în fața dumneavoastră și de a-și asuma răspunderea.
Deci numărați doar aceste legi majore pe care Guvernul le-a promovat și adoptat prin diverse proceduri și numai în 9 luni de zile. Alte guverne nu au reușit în 4 ani să adopte asemenea legi care au schimbat și au început să schimbe statul român.
Acest lucru s-a petrecut într-un context economic extrem de dificil, cu o criză economică în plină desfășurare, criză economică, repet, care nu a fost generată de România, dar, în contextul acestei crize, totuși, v-aș ruga să rețineți, cota unică de impozitare de 16% a fost păstrată și este una dintre cele mai scăzute cote unice de impozitare din Europa și care menține România ca mediu atractiv de afaceri, și care va rămâne în continuare un element-fanion al susținerii mediului de afaceri.
Am păstrat TVA-ul neschimbat, în condițiile în care, puteți observa, în multe țări din preajma noastră, cum este și cazul Ungariei, TVA-ul s-a mărit de la 20 la 25%. Noi l-am păstrat și chiar și actuala construcție a bugetului pe 2010 pornește tot de la 19% TVA.
De asemenea, amintiți-vă că prin acordul pe care l-am încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional am protejat, pe de o parte, rezervele valutare ale statului, iar, pe de altă parte, ne-am asigurat resursele financiare pentru a avea investiții.
Cota și raportul dintre euro și leu sunt aproape la fel cum erau în urmă cu 5 ani, în 2004, am protejat puterea de cumpărare a românilor, reușind să păstrăm un curs echilibrat între euro și leu, în condiții, repet, dificile din punct de vedere economic.
Aceste condiții dificile din punct de vedere economic vreau să știți că sunt peste tot în lume: și în Marea Britanie, și... în Germania, de exemplu, în trimestrul II, scăderea economică era de peste 6%, nu numai în România.
Vreau să știți că rata șomajului este în 21 de țări din Uniunea Europeană mai mare decât în România. Cu alte cuvinte, avem una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului, chiar dacă nu sunt bucuros că rata șomajului este de peste 6% în România, dar, oricum, mult mai mică decât media europeană sau decât 18, 20, 21% din alte țări ale Uniunii Europene, tot ca o consecință a politicii pe care am promovat-o.
Vreau, de asemenea, să cunoașteți faptul că 20% din banii bugetului au mers pentru investiții. Avem o execuție bugetară de aproximativ 65% în acest moment, care s-a concretizat în lucrări de infrastructură rutieră, dar și în investiții de mediu, agricultură, școli, spitale, și acest Guvern, pe care dumneavoastră îl criticați, pentru prima dată va da în folosință la 1 decembrie 42 kilometri de autostradă, de la Câmpia Turzii la Gilău. Comparați cu performanța guvernelor anterioare și diferența se vede de la sine.
Acest Guvern, tot la 1 decembrie, pe bucureșteni îi va invita să circule prin pasajul Băneasa, care va fi finalizat, după cum cei din Timișoara vor avea centura ocolitoare terminată, cu excepția unui pod; cei de la Ploiești vor avea centura ocolitoare finalizată și care va lua povara traficului greu care există în acest moment pe acea rută; Clujul va avea centura pe care se va putea circula și care, alături de Autostrada Transilvania, va contribui la scoaterea traficului greu din oraș; Arad–Timișoara, o lucrare importantă care,
iarăși, este aproape finalizată, vă dau doar câteva exemple de lucrări care, repet, vor fi finalizate.
Asta este diferența dintre vorbele altora și faptele acestui Guvern pe care îl reprezint în fața dumneavoastră.
Am deschis câteva proiecte importante: Programul „Prima casă”, suntem la 4.700 de cereri aprobate. 4.700 de cetățeni ai României astăzi nu mai plătesc chirie de 200-300-400-500 euro pe lună, și banii aceia îi plătesc la bancă, și au o casă în proprietate.
Acestea sunt măsuri concrete, nu vorbe pentru cei care ne critică și spun că acest Guvern nu a reușit să facă ceea ce românii așteaptă.
În materia absorbției fondurilor comunitare, o să vă dau câteva cifre, ca să aveți datele raportate corect: până în 21 decembrie 2008 au fost aprobate 420 de proiecte. În perioada care s-a scurs după 21 decembrie 2008 până în prezent, s-au aprobat 2.307 proiecte. Comparați: 420 proiecte aprobate în perioada anterioară (2007–2009), 2.307 în nouă luni de zile.
Contracte de finanțare, decizii semnate: în perioada 2007–2009: 168; în perioada 22 decembrie până în prezent: 1.800, deci comparați 168 de contracte de finanțare semnate în perioada 2007–2009, în doi ani, deci 168, cu 1.800 în nouă luni. În materia plăților, 620 milioane de lei în perioada 2007–2009, 1.283 deja până în momentul de față, iar dacă ne gândim la faptul că, la momentul preluării puterii, un singur program operațional regional era acreditat, astăzi toate programele operaționale regionale sunt acreditate și se pot face plăți intermediare, deci, cu alte cuvinte, avem în față realități pe care le putem spune în fața tuturor.
În materia protecției sociale, pe lângă pensia socială minimă despre care am vorbit, ca o măsură, repet, de respect pentru cei care o duc greu, și care s-a ridicat la 300 lei în luna aprilie, la 350 lei în luna octombrie, la majorarea pensiilor cu 5% anul acesta, am reușit s-o impunem și o vom impune în continuare; venitul minim garantat a fost majorat cu 15% și este suportat în întregime de la bugetul de stat; compensarea cu 90% din prețul de referință pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 700 lei; prețul gazelor naturale a fost redus cu 3% de la 1 mai și cu încă 5% de la 1 iulie; pentru 2009, s-a prelungit perioada de acordare a ajutorului de șomaj cu 3 luni de zile.
De asemenea, vreau să rețineți că în plan economic știm un lucru foarte clar, că fără susținerea investițiilor și a mediului de afaceri toată această construcție economică nu poate rezista, de aceea ne-am asumat răspunderea pe proiectul de lege care vizează neimpozitarea profitului reinvestit și care este parte în cadrul proiectului de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în fața dumneavoastră în luna septembrie, ca o măsură de susținere a mediului de afaceri și de a putea genera și menține locuri de muncă în această țară.
Deci fie numai și pentru aceste câteva argumente pe care vi le-am prezentat, doamnelor și domnilor, Guvernul pe care îl reprezint vine în fața dumneavoastră și vă spune un lucru foarte clar: facem ceea ce trebuie pentru România. Măsurile pe care le-am luat sunt măsuri cerute și așteptate de români.
Decizia dumneavoastră este suverană, iar fiecare dintre dumneavoastră să judecați din perspectiva interesului
național, și mai puțin din perspectiva interesului de partid pe care liderii sau șefii dumneavoastră vi-l solicită.
Acest Guvern, repet, stă cu fruntea sus, pentru că a avut curajul și are curajul să facă ceea ce trebuie pentru România. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.