Am citit cu mare atenție moțiunea simplă depusă de colegii noștri de la PNL și am câteva neclarități, pe care le voi explica în clipele următoare.
Prima dintre ele. Am înțeles clar de ce nu reușiți să generați creștere economică și un plus de bunăstare pentru români atunci când sunteți la guvernare. Pare că aveți o problemă gravă. Ați rămas blocați în perioada de criză 2009–2011, atunci când ați reușit să creați o criză de insolvență în economia românească, cu o cădere economică masivă, sute de mii de falimente, pierderea a 700.000 de locuri de muncă stabile, neplata pensiilor și a salariilor, scăderi de venituri de până la 60%.
Moțiunea este plină de temeri privind neplata salariilor, a pensiilor, intrarea în criză, concedieri masive, creșterea deficitului și a datoriei publice.
Se pare că nu reușiți să ieșiți din paradigma tăierilor și a măsurilor de austeritate și rămâneți blocați în ideile de atunci.
Al doilea motiv. Aveți o problemă de coerență și de consistență. Concret, vă contraziceți de mai multe ori în ceea ce scrieți în propria moțiune.
Pe de o parte, ne certați că am crescut prea mult salariile și pensiile românilor – pagina 4 din moțiune, iar pe de altă parte spuneți că salariile au scăzut – pagina 5 din moțiune.
Pe de o parte, ne certați că sunt subfinanțate administrațiile publice locale – pagina 5, iar pe de altă parte ne spuneți că am creat deficit bugetar prin creșterea investițiilor publice, a salariilor și a cheltuielilor cu bunurile și serviciile – pagina 3.
Cred că ar trebui să vă hotărâți!
A treia constatare, care uimește orice român care are răbdarea să citească ceea ce ați scris: vorbiți dumneavoastră despre investiții publice, tocmai cei care ați aruncat cu banii publici aiurea, pe zeci de mii de proiecte precum patinoare în pantă, parcuri pentru copii în sate unde sunt numai bătrâni, telegondole în care nu s-a mai urcat nimeni după inaugurare, borduri și așa mai departe.
Vorbiți dumneavoastră despre eficiența cheltuirii banului public, dumneavoastră, care ați tăiat un miliard de euro din salariile bugetarilor pentru a da despăgubiri șmecherilor.
Să fim serioși! Românii nu uită și nu iartă. Dați dovadă de o ipocrizie cruntă.
Al patrulea motiv de uimire, pentru oricine parcurge textul moțiunii: serios, dumneavoastră sunteți liberali?
Unde ați mai văzut dumneavoastră în politica mondială liberali să se plângă că Guvernul stimulează proiecte de parteneriat public-privat, așa cum faceți la paginile 6 și 7?
Unde ați mai văzut dumneavoastră liberali să se plângă de reducerea birocrației în sistemul de achiziții publice?
Unde ați mai văzut dumneavoastră liberali care să se plângă de reducerea a peste 100 de taxe parafiscale?
Și, în sfârșit, al cincilea motiv și cel mai grav, din punctul meu de vedere: aveți o problemă simplă de înțelegere a unor procese din economie. Am văzut că faceți trimitere la anul 2016. Perfect! Am spus de mai multe ori, anul 2016 a fost un an dezastruos pentru economie, a introdus multe dezechilibre și a exprimat în cea mai mare parte concepția economică falimentară a dreptei.
În anul 2016, creșterea economică a fost de 4,8%, iar veniturile colectate de guvernul tehnocrat au fost cu 4,2% mai mici ca în anul 2015, fiind primul an din istoria României în care veniturile au scăzut atunci când economia a crescut substanțial.
Este o situație unică în peisajul economic european și arată incapacitatea guvernului de la acea vreme de a gestiona finanțele țării.
Da, ați auzit bine și este bine de repetat! În 2016, veniturile au scăzut cu aproape la fel de mult ca ritmul de creștere a economiei.
Ce s-a întâmplat în anul 2017? A trebuit să reparăm ce au stricat alții!
Am colectat la buget aproape de două ori mai mult decât valoarea cu care a crescut PIB-ul. Deci creșterea economică nu s-a pierdut pe drum, ca în anul 2016, ci s-a transferat și în venituri. Este o lecție de economie pe care o predăm astăzi opoziției.
Anul 2016 a fost anul în care s-au produs cele mai mari dezechilibre din economia românească din ultimii 10 ani. De ce? Pentru că anul 2016 a fost anul în care s-a făcut destabilizare fiscală, a fost anul în care consolidarea fiscală a fost cel mai mult afectată. Anul 2016 a fost anul în care deficitele au explodat. A fost anul în care deficitul bugetar structural a crescut de 11 ori față de anul 2015. A fost anul în care deficitul bugetar pe standarde europene – ESA a crescut de circa patru ori, de la 0,8% în 2015 la limita maximă atinsă, de 3% din PIB, iar deficitul contului curent s-a dublat.
Anul 2016 a fost anul în care investițiile au fost dezastruoase, înregistrând cel mai scăzut nivel, ca pondere în PIB, din perioada 2006–2016.
Anul 2016 a fost anul în care s-a dezechilibrat modelul de creștere economică, aceasta fiind generată aproape exclusiv din consum, așa cum a remarcat și Consiliul Fiscal: „S-a înregistrat un dezechilibru major al structurii creșterii economice în anul 2016, contribuția formării brute de capital fix la creșterea PIB fiind negativă...”, iar tot Consiliul Fiscal dă și explicația: „Cauza principală o reprezintă subexecuția programului de investiții publice, care a înregistrat o scădere în termeni reali de 24,3%, în contextul de nerealizări de anvergură a absorbției fondurilor comunitare nerambursabile în raport cu prognoza inițială, în special pe segmentul finanțării proiectelor de investiții.”
Ca o concluzie la analiza Consiliului Fiscal, anul 2016 a fost anul în care investițiile au contribuit negativ la creșterea economică și anul în care fondurile europene absorbite au fost aproape de zero.
Stimați colegi,
Textul acestei moțiuni dovedește clar că opoziția nu stăpânește foarte bine conceptele economice, nu cunoaște cifrele din economie, iar interpretările sunt eronate.
Și am să vă răspund punctual la toate afirmațiile.
Referitor la inflație, este nevoie de un anumit nivel de cunoștințe economice pentru a înțelege diferitele forme ale ratei inflației, precum și interpretările acestora. Rata inflației de 5,2% are un puternic caracter statistic, deoarece se determină ca raport între prețurile din luna aprilie a anului 2018 și cele din aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, aceasta este afectată de efectul de bază foarte mare, deoarece în luna aprilie 2017 indicele prețurilor avea o valoare foarte redusă, în jur de zero.
Mult mai concludentă este creșterea prețurilor față de luna decembrie 2017, iar conform INS, în aprilie 2018 prețurile au crescut, față de decembrie 2017, cu doar 1,92%.
Acciza introdusă anul trecut are un efect marginal asupra inflației. Conform datelor BNR, acciza a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale, iar efectele ei vor dispărea în partea a doua a acestui an. Iar creșterea prețurilor la carburanți s-a produs din cauza creșterii prețului petrolului pe piețele internaționale – 33,3%.
De asemenea, așa cum preciza și BNR, creșterea inflației are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului sau a BNR, iar cele mai mari creșteri provin din prețurile mărfurilor nealimentare. Astfel, față de aprilie 2017, în aprilie 2018 prețurile la combustibil au crescut cu 12,5%, energie electrică – 18,2%, gazele – 9,9%, energie termică – 4,5%. Fără aceste creșteri de prețuri nedeterminate de condițiile de pe piețe, rata inflației ar fi fost de doar 2,8%. Iar, dacă mai ținem cont și de creșterea prețului la tutun și țigări, de 8,1%, atunci inflația în aprilie 2018 nu ar fi fost 5,2%, ci doar 2,3%. Inflația a crescut în majoritatea țărilor europene.
Astfel, inflația medie, indicele armonizat al prețului de consum, în ultimele 12 luni, conform metodologiei Eurostat, a crescut atât în zona euro, cât și în celelalte țări din jurul nostru. În martie 2018, inflația s-a dublat în Uniunea Europeană și în zona euro, în Cehia, în Germania, în Ungaria.
Mai mult, prețurile au crescut cu mult mai mult de două ori în 14 țări din Uniune. Dacă vom analiza cu atenție statisticile oficiale, vom observa că în opt țări din Uniunea Europeană inflația a fost mai mare sau egală cu cea din România: Belgia, Cehia, Lituania, Estonia, Ungaria, Austria, Letonia și Suedia.
Referitor la execuția bugetară în primele patru luni ale anului 2018, sunt convins că opoziția o știe, dar nu vrea să recunoască. Veniturile bugetare nu scad, ca în 2016,
atunci când opoziția a gestionat tehnocrat economia, ci cresc într-un ritm mai mare decât crește economia. În primul trimestru al anului 2018, creșterea veniturilor bugetului general consolidat, față de aceeași perioadă a anului anterior, a fost în termeni nominali de 11,5%, a doua cea mai mare din ultimii 10 ani, iar în termeni reali de 6,5%, fiind mai mare decât ritmul de creștere economică, de 4,2%, ceea ce înseamnă că România are o creștere economică sănătoasă, care s-a transferat și în venituri.
Tendința de creștere a veniturilor totale ale bugetului general consolidat a continuat și în luna aprilie, iar ritmul de creștere înregistrat în perioada ianuarie–aprilie 2018 s-a mărit, ajungând la 11,8% în termeni nominali și 6,6% în termeni reali, față de aceeași perioadă a anului anterior.
De asemenea, ca pondere în PIB, veniturile totale la bugetul general consolidat au crescut cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior.
Cea mai bună performanță a fost înregistrată de contribuțiile de asigurări sociale, care au crescut cu 33,6%, deși a avut loc o scădere a CAS, începând cu 1 ianuarie 2018.
O performanță demnă de remarcat s-a înregistrat în cazul încasărilor din accize, care au fost cu 14,7% mai mari în perioada 1 ianuarie 2018 – 30 aprilie 2018, comparativ cu perioada similară a anului precedent, după ce în primele trei luni crescuseră cu doar 2,6%. Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 6,05 miliarde de lei, respectiv 0,65% din PIB. În acest context, trebuie amintit ceea ce opoziția fie nu știe, fie ignoră cu bună știință, și anume faptul că numai cheltuielile cu investițiile au fost de 5,9 miliarde de lei, de două ori mai mari ca anul trecut. Aceste cheltuieli cu investițiile reprezintă 98% din deficitul bugetar.
Deci, dacă nu s-ar fi efectuat investițiile, deficitul bugetar ar fi fost infim, iar din punct de vedere economic este mai benefic să faci investiții și să înregistrezi deficit bugetar.
Referitor la fondurile europene, vreau să le spun colegilor din opoziție că 18% este mult mai mult decât performanța tehnocrată a anului 2016. Sumele primite de la Uniunea Europeană și prefinanțările aferente cadrului financiar 2014–2020 au crescut cu 26% în aprilie 2018, față de aceeași perioadă a anului 2017, și au adus rata de absorbție la sfârșitul lunii mai la aproximativ 17,71%, în condițiile în care media UE este de 18,57%.
Vrem să avem o dezvoltare sănătoasă și ne-am angajat să atragem fonduri europene în acest an și să le orientăm spre investiții.
O altă dezinformare practicată de opoziție, cu efecte negative asupra economiei, se referă la situația din pilonul II de pensii. Nu s-a pus vreodată problema naționalizării pilonului II de pensii, iar aceasta este o interpretare a opoziției și promovată iresponsabil de aceasta, aducând mari deservicii economiei.
De aceea trebuie spus că activul personal din contul fiecărui participant la sistemul de pensii administrat privat este proprietatea fiecărui participant, iar dreptul de proprietate este garantat de Constituție. Guvernul are ca scop asigurarea unei pensii private decente, distincte de pensia publică, precum și suplimentarea veniturilor persoanelor pensionate pe baza colectării și investirii unei părți din veniturile obținute pe parcursul perioadei active.
Și, pentru că suntem la momentul prezentării realității economice, vă rog să-mi permiteți să vă prezint câteva evoluții economice confirmate și validate de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional.
Suntem a 16-a țară a Uniunii Europene ca mărime economică. Am întrecut Grecia și intrăm în competiție cu Republica Cehă și Portugalia. În ultimii șase ani, România
a depășit Grecia și a înregistrat o creștere a PIB-ului de aproximativ 55 de miliarde de euro, aproape de două mai mare față de Cehia, +28 de miliarde de euro, și de aproape trei ori mai mare ca Portugalia, +17 miliarde de euro.
La nivelul macroeconomic, PIB-ul în România a crescut anul trecut cu circa 20 de miliarde de euro.
În condiții comparabile, pe baza puterii de cumpărare standard, România este a zecea putere economică din UE. România are o creștere economică ridicată, este în topul Uniunii Europene de ani buni. Analizele realizate de Comisia Europeană și de Fondul Monetar Internațional asupra economiei românești demonstrează că România are o bună stabilitate macroeconomică.
În anul 2017 creșterea economică a fost de 6,9, fiind una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a fost cea mai mare din ultimii 10 ani înregistrată în România și a fost de aproximativ 2,8 ori mai mare decât media din zona euro.
În următorii ani, 2018 și 2019, creșterea economică va încetini, însă va rămâne una robustă, conform raportului Comisiei Europene, și va înregistra valori ridicate. Creșterea economică este sustenabilă, vine în proporție de peste 80% din industrie și servicii. România are una dintre cele mai bune situații macroeconomice din Uniunea Europeană și de aceea suntem încadrați în rândul țărilor fără dezechilibre macroeconomice. România a avut în 2017 cea mai mare rată de creștere a producției industriale din Uniunea Europeană: +8,9%.
În acest an, stimularea investițiilor se va face punând accentul atât pe introducerea mai multor instrumente financiare, precum Fondul Suveran de Investiții, Banca Română de Dezvoltare, precum și alte fonduri de investiții, cât și pe garanții și scheme de ajutor de stat, deci pe investițiile private.
A intrat în vigoare Ordonanța privind parteneriatul public-privat, prin care ne propunem să semnăm contracte de parteneriat public-privat în valoare de peste 100 de miliarde de euro până la finalul semestrului I al anului 2019, când România își va încheia președinția Consiliului Uniunii Europene. Avem deja proiecte de parteneriat public-privat identificate. Sunt peste 50 de astfel de proiecte, atât parteneriate privind construcția și operarea serviciului privind bunul construit, cât și parteneriate vizând doar operarea. Aceste proiecte vor fi prezentate detaliat în următoarele trei luni și ulterior, în toamnă, fondurile de investiții și companiile vor putea participa la procedurile de achiziție publică, prin negociere pentru fiecare dintre ele.
România are finanțe publice sănătoase, deficit bugetar sub 3% din PIB, combinat cu o datorie guvernamentală de 35% din PIB la sfârșitul lui 2017, elemente care arată consolidarea macroeconomică.
BNR raportează public, la 30 aprilie 2018, rezerve totale de 33,5 miliarde de euro, confortabile, după toate criteriile relevante definite în metodologia FMI.
Un alt indicator care pune în evidență soliditatea unei economii la absorbția șocurilor pe piețele internaționale este necesarul brut de finanțare. Se cunoaște că o magnitudine mare a acestui necesar de finanțare, pragul de alertă pentru țările emergente și mediu dezvoltate este în jur de 10% din PIB. Conduce la probabilitatea absorbției mai dificile a șocurilor de pe piețele financiare internaționale.
Estimările FMI arată pentru România o scădere a necesarului brut de finanțare de la 8,5% din PIB, în 2018, la 7,8% din PIB, în 2019. Perspectivele de creștere a economiei pe termen lung, care se regăsesc în evoluția PIB potențial, sunt peste țările din regiune: Polonia, Cehia sau Ungaria, și peste media europeană.
România are a cincea cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană. România are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din Uniunea Europeană.
În încheiere vreau să vă spun că nereușitele opoziției din toți anii în care a fost la guvernare, unele dintre ele fiind printre cele mai drastice din Europa, și aici mă refer la tăierea salariilor cu 25% și la majorarea peste noapte a TVA la 24%, au lăsat urme adânci în memoria colectivă și în economie și au însemnat o pierdere de peste un deceniu pentru dezvoltarea României.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Marius Constantin Budăi · 4 iunie 2018 · monitorul.ai