**Domnul Eugen Orlando Teodorovici** – _ministrul finanțelor publice_ **:**
## Domnilor președinți de ședință,
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Prezentarea bugetului de stat a reprezentat întotdeauna un moment important de dezbatere a proiectelor guvernamentale și, în mod inerent, de catalizare a criticilor și scenariilor pesimiste ale anumitor voci de pe scena politică românească.
Astăzi, noi prezentăm mai mult decât bugetul pe anul 2019, prezentăm o viziune pentru România anului 2019, o viziune care are la bază angajamentele asumate prin programul de guvernare, multe dintre ele fiind deja îndeplinite. Viziunea pentru România anului 2019 este definită într-un context mai amplu: pe de o parte, un mediu macroeconomic european și mondial marcat de creșterea gradului de incertitudine, tensiuni comerciale internaționale și de eventualele efecte ale ieșirii Marii Britanii din familia europeană, pe de altă parte, avem obiective naționale strategice cuprinse în Programul de guvernare 2018–2020, unde ne-am asumat o creștere economică sustenabilă și incluzivă, care să susțină dezvoltarea unei societăți echilibrate și reducerea decalajelor sociale și, nu în ultimul rând, dorim să asigurăm cu succes președinția Consiliului Uniunii Europene. Și vreau să subliniez, ca persoană implicată în mod direct, că România este deja apreciată pentru eficiența și pragmatismul cu care reușește să rezolve dosarele aflate pe agenda europeană.
Toți trebuie să înțelegem un lucru deosebit de important: pentru a ajunge economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, România trebuie să crească mai rapid decât acestea, pentru a deveni un actor important în regiune
și în plan european, România trebuie să se dezvolte într-un ritm alert și sustenabil. Chiar nu mai avem timp de pierdut.
Astfel, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întregul orizont de timp 2020–2022. Această creștere este semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată la nivelul țărilor europene, în condițiile tendinței de încetinire a creșterii la nivel european, care va continua și în următorii doi ani, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene. O asemenea performanță demonstrează în mod clar că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată, cu o combinație optimală de politici fiscale și bugetare, care să mențină o creștere economică sănătoasă.
Mai mult, perspectiva vizând creșterea economică a României nu reprezintă o simplă declarație politică, ci este validată de către Comisia Europeană, care confirmă creșterea economică robustă din anul 2018, după o creștere economică de 7% în anul 2017. În Proiectul de raport de țară – 2019, la care unii dintre dumneavoastră au făcut referire, este menționat acest lucru.
La construcția bugetului am avut discuții cu toate instituțiile implicate, dar bugetul nu poate rămâne o construcție statică, atunci când contextul este unul dinamic. Nu mai putem și nu mai trebuie să alocăm resurse bugetare doar pe considerentul că anii trecuți a fost la fel. Această abordare „Merge și așa!” trebuie să înceteze.
În același timp, să nu uităm că România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, un moment important, care asigură vizibilitatea acțiunilor României, pune în valoare eficiența și determinarea poporului român, certifică aportul României la succesul proiectului european.
Acesta este contextul în care noi am definit viziunea de dezvoltare a României pentru anul 2019, pornind de la următorii indicatori macroeconomici:
– creștere economică de 5,5%, o valoare a PIB-ului de 1.022,5 miliarde de lei, fiind pentru prima dată când valoarea PIB-ului depășește 1.000 de miliarde de lei;
– un deficit bugetar care se va reduce în 2019 la 2,55% din PIB, în limitele Tratatului de la Maastricht;
– deficitul de cont curent este în scădere față de anul precedent, respectiv de 3,3%;
– câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 14,9% și include majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 2.080 de lei și la 2.350 de lei pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare;
– numărul mediu de salariați continuă trendul ascendent și se va majora în anul 2019 cu 3,4%, ajungând la peste 5,2 milioane de salariați;
– inflația prognozată va fi de 2,8% în anul 2019.
Există voci care pun la îndoială creșterea economică prognozată pentru anul 2019, care confundă viziunea economică cu literatura science-fiction, fără să țină cont de factorii care contribuie la această creștere, de măsurile și programele deja lansate de Guvern până în prezent pentru a susține mediul de afaceri și piața muncii.
Acum este, poate, momentul să vă reamintim că și anul 2018 a fost marcat de dezbateri largi legate de situația macroeconomică a României: de la date statistice interpretate incorect la propagandă negativă privind evoluția anumitor parametri economici. Poate că, de fapt, enunțurile de tip „Inflația va ajunge la 12%!”, „Cursul de schimb al euro va fi de 6 lei!”, „România va intra în recesiune!”, „Criza lovește România!” sunt cele care țin de sfera science-fiction, dacă nu ar reprezenta, în realitate, dovezi de rea-credință, care au condus, în ultimă instanță, la creșterea incertitudinii în rândul populației și al investitorilor și care au generat creșterea costurilor de finanțare ale statului român.
Tocmai pentru a preîntâmpina efectele negative ale prognozelor pesimiste, în cursul reuniunii Consiliului de miniștri de finanțe de la Bruxelles de ieri am propus ca toate datele..., ca toate instituțiile și organizațiile financiare internaționale să aibă obligația, ca bună practică și din respect pentru cetățeni, să prezinte în mod transparent și țintele reale atinse în raport cu valorile prognozate.
Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
În pofida criticilor și a dezbaterilor prelungite în ultima perioadă, în baza datelor analizate și validate apoi de către instituțiile europene și naționale și a evoluțiilor din perioada 2017–2018, bugetul de stat pe 2019 este principalul instrument al dezvoltării României, al viitorului, bazat pe reforme și investiții cu efect multiplicator în economie.
Astfel, am structurat prezentarea bugetului în 10 puncte importante, pe care doresc să le supun atenției plenului reunit al Parlamentului României.
În primul rând, bugetul anului 2019 pornește de la realizări concrete, în contextul în care, ca urmare a politicilor Guvernului României adoptate în anul 2018, vom avea pentru prima oară un excedent de 3 miliarde de lei, aproximativ, adică un 0,3% din PIB, la bugetul de pensii și nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie și pentru bugetul de stat și, de asemenea, se demonstrează din nou că vocile critice și tendențioase nu au avut dreptate.
Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru 2019 este de 34,9% din PIB. Astfel, potrivit comunicatului Eurostat din luna ianuarie 2019, la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene, la sfârșitul trimestrului al treilea din 2018 România s-a situat pe locul 4 între statele membre ale Uniunii Europene, cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, după Estonia, Luxemburg, Bulgaria și pe aceeași poziție cu Republica Cehă, sub media datoriei guvernamentale pentru
zona euro, dar și sub media datoriei guvernamentale pentru Uniunea Europeană cu 28 de membri.
Al doilea punct. Bugetul anului 2019 contribuie la creșterea veniturilor și bunăstării populației:
– salariul mediu net va fi de 3.085 de lei, cu peste 50% mai mare față de anul 2016;
– începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1.100 de lei la 1.265 de lei;
– începând cu aceeași dată, 1 septembrie 2019, indemnizația socială pentru pensionari, garantată, se majorează cu 10%, respectiv de la 640 de lei la 704 lei;
– salariul minim brut în construcții crește la 3.000 de lei și se reduce cota contribuției de asigurări sociale cu 3,75% pentru personalul care lucrează în domeniul construcțiilor;
– de la 1 ianuarie 2019 s-au majorat salariile de bază, soldele de funcție, indemnizațiile de încadrare cu o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018.
Punctul 3. Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării și al investițiilor.
Astfel, au fost majorate alocările pentru investiții cu 15,5 miliarde de lei față de anul 2018, dintre care 6 miliarde vor fi utilizate pentru priorități, strategii de dezvoltare din sectorul de transport. Se vor finanța cu precădere investițiile în infrastructură, în sănătate, educație, agricultură și se va urmări creșterea absorbției fondurilor europene, atingându-se un nivel total al cheltuielilor de investiții în anul 2019 de aproximativ 50 de miliarde de lei.
Cel de-al patrulea punct. Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Astfel, ne concentrăm atât pe sprijinirea politicilor de dezvoltare, cât și pe susținerea politicilor sociale.
În primul rând, românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Cheltuielile pentru sănătate ale Ministerului Sănătății și ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, din care s-au dedus sumele care se transferă din bugetul ministerului în bugetul fondului, prezintă o creștere cu 6,5 miliarde de lei.
De asemenea, educația reprezintă un domeniu prioritar, finanțarea în acest domeniu având impact pe termen lung la nivelul întregii societăți. Dezvoltarea cunoștințelor și abilităților tinerilor, necesare pentru a-și atinge potențialul maxim, le oferă șansa unor locuri de muncă mai bine plătite și la un standard de viață mai ridicat. Astfel, alocăm cu 9,9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018, pentru că investim în viitor.
A cincilea aspect important. Bugetul anului 2019 își propune să sprijine mediul de afaceri și piața muncii din România.
Am creat și am promovat programe dedicate, care conduc la creșterea numărului întreprinderilor și al locurilor de muncă și care contribuie la inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea șomerilor și absolvenților și la creșterea investițiilor în tehnologii noi, inovative.
Câteva exemple: Programul „Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții”; Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM Invest România; înființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților sau subunităților administrativ-teritoriale și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităților; înființarea programului de finanțare a investițiilor pentru modernizarea și dezvoltarea stațiunilor balneare; schemă de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice; Programul „gROwth – Contul individual de economii Junior Centenar”, programul „Investim în copii, investim în viitor”; Programul „INVESTEȘTE ÎN TINE”, care facilitează accesul la finanțare pentru tinerii cu o vârstă cuprinsă între 16 ani și până la 26 de ani.
Punctul nr. 6. Bugetul anului 2019 susține autoritățile publice locale.
2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47,2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde de lei în plus față de anul 2018.
Astfel, din impozitul colectat la nivelul fiecărei localități se repartizează 15% la nivelul județului, 60% la nivel de comună, oraș sau municipiu, 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale și 7,5% la dispoziția consiliului județean, pentru a asigura cofinanțarea proiectelor de dezvoltare locală și pentru a asigura cheltuielile de funcționare a localităților cu fonduri insuficiente. Totodată, anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea comunităților mai puțin dezvoltate și pentru asigurarea coeziunii economice și sociale și recuperarea decalajelor. Astfel, la nivel de comună se asigură un buget alocat de minimum 2 milioane de lei, ceea ce înseamnă, respectiv, o alocare de 1.000 de lei/locuitor.
Punctul 7. Bugetul anului 2019 susține în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale: programul pentru școli, drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale, bunuri și servicii pentru unități de învățământ preuniversitar de stat, cheltuieli de funcționare a căminelor pentru persoane vârstnice, cheltuieli pentru funcționarea creșelor, ajutor pentru încălzirea locuințelor pentru beneficiarii de ajutor social, instituții de cultură descentralizate. De asemenea, se vor aloca sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, în sumă de 11,4 miliarde de lei, pentru a asigura buna funcționare a unităților administrativ-teritoriale.
Punctul numărul 8. Bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, cheltuielile totale sunt de 368,8 miliarde de lei, cele mai importante categorii fiind finanțate în mod echilibrat:
- cheltuieli de asistență socială – 107,5 miliarde de lei;
- cheltuieli de personal – 102,4 miliarde de lei;
– cheltuieli cu investiții și proiecte cu finanțare din fonduri europene – 87,75 miliarde de lei;
– cheltuieli cu bunuri și servicii – 48,6 miliarde de lei. În acest sens, după cum am mai spus, Ministerul Finanțelor Publice va avea un rol-cheie și o abordare proactivă în ceea ce privește execuția bugetului. Va exista o monitorizare constantă și aplicată atât pentru a asigura o utilizare eficientă a banilor publici, cât și pentru a realiza investițiile planificate. Fiecare obiectiv de investiții nerealizat nu înseamnă altceva decât o oportunitate ratată pentru comunitate și venituri mai mici încasate.
Cel de-al 9-lea punct. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu peste 50% mai mari decât în anul 2016. Veniturile estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 53,1% mai mari față de 2016.
Creșterea veniturilor în anul 2019, de la 31,1% din PIB în anul 2018 la 33,5% din PIB, programat pentru anul 2019, se datorează în principal evoluției următoarelor venituri:
– veniturile din contribuții sociale vor crește ca pondere în PIB cu 1,2 procente comparativ cu anul anterior, urmând creșterea indicatorilor macroeconomici de pe piața de muncă, mai exact fondul de salarii, ce va crește în anul 2019 cu 18,6% pe total economie comparativ cu anul 2018;
– veniturile din TVA vor crește ca pondere în PIB cu 0,5 puncte procentuale comparativ cu anul anterior;
– măsurile de combatere a evaziunii și îmbunătățire a colectării implementate sau care urmează să fie implementate de către ANAF în anul 2019 vor aduce venituri suplimentare de 7,5 miliarde de lei. Am spus-o și o repet, realizarea țintelor de încasări în cazul ANAF este obligatorie. Alături de sprijinul meu ferm în acest domeniu, nu vor mai fi tolerate greșeli și nici abateri de la țintele asumate.
Stimați colegi,
Ultimul punct asupra căruia m-am oprit, punctul 10, este la fel de important, deși nu conține cifre și referințe statistice. Bugetul nu este un instrument politic. Urmăresc încă de la finalul anului trecut aplicarea cu strictețe de către toate partidele aflate în opoziție a rețetei standard de manual de campanie electorală: atac permanent și poziție ofensivă nejustificată pe mai multe voci, contestarea tuturor măsurilor, a soluțiilor sau a opiniilor, arătând că ele au numai consecințe negative, grave, dezastruoase, care-și produc efectele începând chiar de ieri, fără a lua în considerare date statistice, cifre din rapoartele instituțiilor europene și nevoile reale de dezvoltare ale României.
Până acum am fost criticați pentru că nu aveam buget, acum ne criticați pentru că nu ar fi bine construit, pentru că ne propunem, probabil, prea mult. Și la nivelul Uniunii Europene se negociază un nou cadru financiar multianual, 2021–2027, cu impact pe termen lung la nivelul statelor membre, se revizuiesc categoriile de venituri proprii ale Uniunii și se redefinesc prioritățile. Un proces extrem de laborios și dificil, un prilej de dezbateri ample, care conduc, prin dialog structurat, la o viziune comună pentru viitorul comun al Uniunii Europene. Eu sper ca acum, în perioada în care România asigură președinția Consiliului Uniunii
Europene, vom urma acest exemplu, iar bugetul de stat nu va mai reprezenta un instrument de luptă sau de campanie politică.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.