Steluța Gustica Cătăniciu

## **Doamna Steluța Gustica Cătăniciu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnă ministru,

Din tot discursul dumneavoastră nu ați convins pe nimeni asupra faptului că declarația a fost o eroare de comunicare. Dimpotrivă, ne-ați demonstrat încă o dată că ea nu a fost o eroare de comunicare, ci a fost modul dumneavoastră de a vă raporta la justiția din România.

Dacă dumneavoastră considerați drepturile omului un lux, considerați pe bună dreptate că ele nu sunt necesare, nu toți românii trebuie să beneficieze de lux, chiar și în relația cu justiția, nu-i așa?

Ne-ați apostrofat aici pe noi, câți am fost prezenți în Parlament, spunându-ne că moțiunea noastră simplă, intitulată la fel de simplu, „Drepturile omului nu sunt un lux”, este o caricatură.

De fapt, dumneavoastră și Guvernul din care faceți parte puteți spune orice doriți, puteți face orice doriți, pentru că nu v-ați luat niciun angajament atunci când ați preluat guvernarea. Ați venit la Ministerul Justiției fără un program, fără o strategie, dar, probabil, ați acceptat ceea ce bine definea într-un citat rămas celebru Alvin Toffler: „Dacă nu ai o strategie proprie, atunci ești parte din strategia altcuiva.”

## Nu, doamnă ministru?

La fel de grav este faptul că ați venit ministru și ați devenit, prin votul Parlamentului, ați devenit ministru al justiției fără a avea nicio motivație încadrabilă în normele

elementare ale oricărui manual de managementul resurselor umane.

Ca funcționar european, financiar vă iese cu minus să faceți pe ministrul justiției în România și, atunci, de ce o faceți, doamnă ministru?

Din dragoste de țară și pentru a face bine României și a reforma justiția ei?

Ne cam îndoim, și aceasta doar dacă avem în vedere ce idei proliferați și cât mult bine vreți să faceți sistemului de justiție din România.

Faceți pe ministrul justiției pentru a vă folosi propria țară în mod cinic, ca material didactic, astfel încât în CV-ul dumneavoastră să apară calitatea de ministru, în speranța unei viitoare avansări la Comisia Europeană. Dumneavoastră nu aveți niciun fel de motivație profesională în concordanță cu funcția de ministru al justiției și știți foarte bine că în orice mediu profesional care se respectă nimeni nu recrutează sau nu numește o persoană a cărei motivație nu concordă cu funcția pe care urmează să o ocupe.

Ce motivație aveți să fiți un bun și responsabil ministru al justiției, când știți că la sfârșitul anului vă întoarceți la funcția bine plătită de la Bruxelles? Evident, nicio motivație și nicio responsabilitate. Indiferent de ce veți face și veți afirma, nu răspundeți pentru nimic, în fața nimănui, nici măcar în fața propriei conștiințe. Ceea este la fel de grav este că, prin conduita și atitudinea dumneavoastră, compromiteți și ideea de funcționar european. În această calitate aveți obligația profesională de a respecta legislația și drepturile prevăzute de dreptul Uniunii Europene, în care drepturile omului nu sunt un lux.