Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.
Domnule prim-ministru,
- Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
Pentru început, o să vă rog să-mi permiteți să apreciez la fel de pozitiv și demersul colegilor noștri de la Partidul Democrat Liberal, care au avut inițiativa de a solicita prezența premierului și a ministrului fondurilor europene pentru o dezbatere pe această temă extrem de importantă pentru noi toți și, evident, și prezența, aici, pentru prima dată – este încă un domeniu în care se face istorie în Parlament –, a prim-ministrului și a responsabililor ministeriali cu fondurile europene, acum, înaintea unui ciclu septanual
extrem de important, în care România trebuie să uniformizeze și să aducă aproape pentru cetățenii ei toate fondurile financiare disponibile și puse la dispoziție de Uniunea Europeană.
Astea reprezintă, dacă vreți, componenta politică. Și, deși sunt reprezentantul celui mai important grup parlamentar în Parlamentul României, o să vă rog să-mi permiteți o abordare de data asta ceva mai tehnicistă, dacă vreți, și datorită formației profesionale și datorită apartenenței mele la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru că ceea ce se prezintă în momentul ăsta este un document strategic de mare importanță pentru români.
Despre trecut, numai de bine, spunea cineva și am să mă refer, în primul rând, la unul dintre lucrurile care au fost amintite aici de prim-ministru: domnul Barroso se arăta extrem de îngrijorat de starea accesării fondurilor europene în România. Dacă nu mă înșel, termenul a fost referitor la absorbția fondurilor europene: „dureros de scăzut”. E foarte adevărat, nu știu cât de multă durere avea domnul Barroso legat de absorbția fondurilor europene în România, dar, în mod cert, românii, autoritățile publice, primarii au resimțit extrem de dureros acest nivel scăzut al absorbției fondurilor europene.
S-au prezentat aici câteva cifre. Poate că ar fi fost utile mai multe și mai importante pentru a putea să remarcăm de unde am plecat și unde am ajuns și, dacă vreți, acest scurt istoric pe care am să-l fac – și va fi extrem de scurt, așa cum v-am spus –, pentru că prefer să mă uit cu mai puțină mânie în trecut și cu foarte multă speranță în viitor... Trebuie să remarcăm faptul că am plecat de la o rată a absorbției de 6,3% și ne aflăm acum, la data de 7 octombrie, la 24,09%, iar previziunile pe care ni le va prezenta cu siguranță ministrul fondurilor europene indică un nivel la finalul anului undeva aproape de 30%.
Sunt niște cifre care poate că nu vă conving la prima vedere... pentru că nu vă conving, pentru că nu sunt atât de mari cât ne-am fi așteptat. Nu sunt atât de mari cât am fi avut nevoie, dar sunt cifre obiective și sunt cifrele momentului. Pentru că, așa cum s-a precizat aici, am plecat în aprilie anul trecut, la final de aprilie anul trecut, cu cinci programe operaționale presuspendate, iar ultimul dintre ele, acela care, în opinia mea, este printre cele mai importante, cel care se referă la competitivitate economică și care se referă la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și la punerea lor, dacă vreți, în condiții de concurență normală cu celelalte întreprinderi din Uniunea Europeană, a fost deblocat abia astăzi, așa cum a amintit prim-ministrul.
Nu adopt, după cum observați, un ton nici optimist, nici festivist. A fost foarte mult de muncă, a fost foarte greu și va fi foarte mult de muncă și va fi foarte greu în continuare.
Ce pot să asigur, în calitate de lider al celui mai important grup parlamentar și de membru al Uniunii Social-Liberale, este că vom asigura suportul necesar aici, în Parlament, în ceea ce privește legiferarea, în ceea ce privește crearea pârghiilor necesare Guvernului și ministerelor de profil pentru ca nivelul de absorbție să fie din ce în ce mai bun, pentru ca următorul circuit de finanțare 2014–2020 să nu se mai „bucure” – cu ghilimelele de rigoare – de toate rigurozitățile, de toate imperfecțiunile, de toată birocrația pe care ciclul septanual 2007–2013 a simțit-o.
Mai țineam să precizez aici câteva cifre seci și cu asta am să închei capitolul despre trecut.
Din nefericire, din datele puse la dispoziție – și recunosc că este pentru prima dată de foarte multă vreme când avem în față niște cifre cu adevărat realiste, dintre programele operaționale –, cel care până în momentul ăsta s-a „bucurat”, cu ghilimelele de rigoare, de cea mai puțină atenție a fost cel care a fost deblocat tocmai astăzi și tocmai datorită acestei perioade foarte lungi de deblocare.
Bunăoară, aici, nivelul de absorbție este doar de 14,45% și cât de mult ar simți întreprinzătorii români, antreprenorii români nevoia unor fonduri care să suplimenteze resursele proprii care să-i ajute să-și dezvolte afacerile în această perioadă în care au avut, probabil, cel mai mult de pătimit.
Câteva cuvinte și despre ceea ce așteptăm fiecare dintre noi ca parlamentari, ca reprezentanți ai cetățenilor din colegiile noastre, ca reprezentanți ai autorităților publice, ca reprezentanți ai instituțiilor publice de la următorul ciclu de finanțare europeană.
Câteva dintre obiective au fost prezentate de prim-ministru. Probabil că ele vor fi prezentate și mai pe larg de ministrul fondurilor europene, dar nu pot să nu remarc și să nu salut faptul că, dacă vreți, metodologia avută în calcul pentru perioada următoare, alocările și modul de alocare a fondurilor europene au ținut cont de toate nerealizările pe care, din nefericire, le-am experimentat în perioada 2007–2013 și, dacă vreți, probabil în mod fundamental, una dintre acestea este aceea a birocratizării excesive a sistemului.
N-a fost suficient că, de la Bruxelles, ne-au fost totdeauna impuse condiționalități extrem de restrictive. Din nefericire, și în practică, la ministere, la autoritățile de management lucrul ăsta s-a manifestat dublându-se birocrația. Mulți oameni, antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice au scris programe, le-au depus la ministere și ele zac și acum, din nefericire, încă în săli imense, pentru că abia de nu cu multă vreme în urmă s-a găsit și abilitatea și, dacă vreți, dorința ca acestea să fie parcurse, să fie analizate, să se contureze dacă și în ce măsură sunt eligibile și necesare și să poată fi puse în finanțare.
Da, o cotă de 30% la finalul unui ciclu septanual de finanțare este extrem de scăzut pentru România, care are atât de multe nevoi, dar vom avea, în următorul orizont de finanțare, circa 43 de miliarde. Sunt bani de care românii, de la cel mai umil dintre ei și până la președintele statului, au nevoie, pentru că țara asta are nevoie.
Țara asta are nevoie de drumuri, de infrastructură, țara asta are nevoie de sănătate, are nevoie de învățământ de bună calitate.
Țara asta și noi toți avem nevoie de un mediu de afaceri serios și predictibil, contributor la bugetul de stat, așa cum noi am fost, într-o mare măsură, în acest ciclu septanual, doar contributori la bugetul Uniunii Europene, de unde ni s-a întors mai puțin, o bună bucată de vreme, decât am oferit.
Iar pentru că am precizat că unul dintre lucrurile care ne-au deranjat foarte tare în această perioadă a fost birocrația, faptul că, în continuare, autoritățile de management se vor restrânge la nivelul a numai trei ministere îl consider din start un lucru pozitiv.
Se făceau statistici cu un an, un an și jumătate în urmă și statisticile respective se refereau la nivelul de absorbție la
nivelul unor ministere, dar era vorba de o acțiune criterială în puțin și în foarte puțin. Erau ministere care erau fruntașe și nu reușiseră să depășească un nivel de absorbție de 10%. Dar erau fruntașe în acest 10%.
Nu cred că practica asta ar trebui să mai continue.
Faptul că reușim să aducem într-o zonă extrem de transparentă în continuare, la autoritățile de management, și să le constrângem la nivelul a numai trei ministere, dar pe o problematică generoasă și vastă, și ea a fost prezentată aici de prim-ministru, pe cele cinci domenii principale de interes și de competență, nu va face decât să ofere cadrul necesar pentru ca acei 43 de miliarde – noi sperăm că poate vor reuși să fie mai mult – să fie duși acolo unde trebuie și, în primul rând, să fie aduși în România.
O să închei cu încă una dintre aprecierile pe care le-am făcut în cursul scurtului meu expozeu.
Vă aflați, domnule prim-ministru, stimați membri ai Guvernului, în fața Parlamentului, a unui parlament care vă este prieten nu pentru faptul că este constituit din majoritatea care v-a conferit și dumneavoastră funcțiile pe care le aveți, ci a unei majorități care, în urma unui proces selectiv, reprezintă voința a aproape 70% din români.
Așa a fost acum un an, așa este și acum.
Vă rog să vă bizuiți pe noi, așa cum și noi ne bizuim pe dumneavoastră, pentru că laolaltă – și dumneavoastră, și noi – suntem responsabili de ceea ce se întâmplă cu România și de ceea ce se va întâmpla cu România în perioada următoare.
Vom fi un suport pentru dumneavoastră, vă așteptăm să discutăm, să dezbatem toate necesitățile legislative pe care le aveți pentru ca acest proces al accederii la fondurile europene să fie unul foarte flexibil și, mai ales, să fie unul foarte eficient.
În final, am să vă rog, domnule prim-ministru, să-mi permiteți să fac o scurtă aserțiune de final, să-i spunem.
Dacă, printr-o fericită coincidență, ați avut posibilitatea ca astăzi să ne anunțați deblocarea unuia dintre programele pe care, așa cum am precizat eu, le consider foarte importante, poate ca efect și al prezenței dumneavoastră astăzi în Parlament, a unei prezențe extrem de constructive ca efect și a acestei vești bune care ne vine de la comisie, deseară, la o oră de maximă audiență, un prieten al nostru, al tuturor, va decide să reconsidere și să deblocheze – dacă va fi posibil cumva – și pactul de coabitare.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.