Daniel Buda

## „Apropiata radiografie a justiției din România”

Ca stat membru cu drepturi depline în structurile europene, România este supusă mecanismelor de evaluare și control al angajamentelor asumate în cadrul mecanismului de cooperare și verificare. În perioada imediat următoare va fi publicat Raportul intermediar al Comisiei Europene privitor la mecanismele de colaborare și control în afacerile interne și în sistemul judiciar din țara noastră. Desigur, acest raport este așteptat, în egală măsură, de către noi, parlamentarii, clasa politică și societatea românească, fiind văzut ca o cuantificare a eforturilor depuse de către cei responsabili cu reformarea sistemului judiciar. În baza raportului pe justiție, publicat de Comisia Europeană în luna iunie a anului trecut, oficialii europeni au decis ca mecanismul de cooperare și verificare pentru România să fie continuat astfel încât să nu fim ghidați de sentimentul autosuficienței care ar duce, desigur, la o încetinire a turației motoarelor în procesul de modernizare și reformare a justiției.

Eforturile în direcția reformelor economice, sociale, juridice din ultima perioadă s-au făcut nu la presiunea Bruxelles-ului, ci datorită echipei guvernamentale care a înțeles și a conștientizat importanța angajamentelor asumate în fața structurilor europene și necesitarea inițierii unor reforme profunde și reale, în vederea poziționării României în rândul țărilor cu adevărat europene.

Dincolo de toate criticile sau aprecierile, ca urmare a întocmirii unui astfel de raport de evaluare, elementul esențial îl constituie faptul că el trebuie privit ca un imbold în continuarea eforturilor de reformare, pe care, cu certitudine, le facem primordial pentru noi. Aceste rapoarte trebuie privite ca o evaluare a activității noastre, fiind, înainte de toate, stimulatoare pentru rezolvarea problemelor pe care le avem. De asemenea, trebuie să recunoaștem că mai avem suficiente probleme încă nesoluționate.

În acest moment nu se mai pune problema sancționării de oficialii europeni prin renumitele stegulețe roșii sau galbene, ci este mai degrabă vorba de o evaluare a progreselor înregistrate de la ultimul raport din luna iunie a anului trecut. Dacă în ultima perioadă scena politică a fost animată de pregătiri pentru alegeri interne sau naționale, bucurii sau nemulțumiri ca urmare a rezultatelor alegerilor, reformarea și modernizarea sistemului judiciar nu au încetat, măsurile privind transparența sistemului, adoptarea unor proceduri mai simple și costuri cât mai mici pentru cetățean, precum și demersurile pentru adoptarea Codurilor de procedură – Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală – au continuat în același ritm susținut ca și până acum. Progresele înregistrate, dar și observațiile de la ultimul raport au reprezentat, în mod cert, un mesaj clar că reforma justiției este, prin importanța și implicațiile sale la nivelul întregii societăți românești, o condiție fundamentală a evoluției spre mai bine a fiecărui cetățean, o garanție a faptului că setul de valori pe care se fundamentează societatea – dreptate, proprietate, libertate, egalitate – funcționează, dar trebuie perfecționat. O reformă reală și eficientă nu se face peste noapte, este nevoie de timp, răbdare, consecvență și echitate.