Titi Holban

Aproximativ 1.200 de fermieri din 25 de județe au protestat săptămâna trecută în fața Guvernului cerând alocarea de subvenții compensatorii și verificarea calității laptelui care intră în România.

Protestul fermierilor a fost generat de nemulțumirea acestora față de atitudinea procesatorilor de lapte, care le oferă un preț de achiziție de 30–50 de bani pe litru, dar și de cantitățile de lapte neconform care intră în țară, precum și față de implicațiile negative pe care introducerea impozitului minim obligatoriu le are asupra activității lor.

Este o dovadă în plus că oamenii din această țară s-au săturat de promisiuni neacoperite și politici care nu sunt fundamentate decât de un singur principiu: ai, n-ai bani, plătești la stat!

După grevele demarate de diversele categorii de bugetari (din învățământ, justiție, transporturi etc.) care s-au văzut mințiți pe față de actualul Guvern, a venit rândul producătorilor să își strige disperarea în fața clădirii Guvernului, o disperare generată de incompetența actualului Cabinet, de incapacitatea acestuia de a crea și implementa politici cu efecte benefice asupra activităților economice din această țară.

Actualul Guvern nu are niciun fel de strategie pentru cele două domenii importante: agricultura și dezvoltarea rurală. În lipsa strategiei, România este condamnată să rămână în afara Europei atâta timp cât statele UE consideră prioritare cele două domenii. Dacă actualul Executiv și premierul Emil Boc ar fi citit toate rapoartele și documentele elaborate de Uniunea Europeană – strategia Lisabona, strategia Comisiei Europene pentru anul 2009 –, ar fi constatat că cele două domenii reprezintă o prioritate pentru UE.

Partidul Național Liberal a depus o moțiune pe agricultură în Parlament, solicitând Cabinetului Boc elaborarea urgentă a unei strategii pentru agricultură și dezvoltare rurală. Drept răspuns, am primit o serie de informații inutile, care nu pot constitui în niciun caz strategia PSD–PD-L pentru cele două domenii vitale.

Deși PNL a atras atenția în repetate rânduri asupra importanței agriculturii și dezvoltării rurale, Guvernul a răspuns astfel: alocațiile bugetare pentru cele două domenii, pentru anul 2009, sunt de 5,9 miliarde de lei. În 2008, Guvernul liberal alocase 11 miliarde de lei. În urma rectificării bugetare, agricultura și dezvoltarea rurală au primit de 12 ori mai puțin decât infrastructura, de 10 ori mai puțin decât învățământul, de 8 ori mai puțin decât educația, și lista poate continua.

Față de această situație, vă întreb, domnule ministru, ce se întâmplă cu obiectivele de guvernare în ceea ce privește domeniul agriculturii, cum ar fi: aplicarea de scheme eficiente de finanțare a agriculturii pentru absorbția integrală a fondurilor cofinanțării de la bugetul de stat; creșterea subvenției, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte țări ale UE; promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parțial pentru piață.