Ar fi fost dacă ar fi verificat personal ce apuca să citească, că poate așa cei care erau blocați în trenuri chiar ar fi primit acel ceai cald pe care l-a promis doamna ministru.
Pe 27 ianuarie, după ce expirase avertizarea de cod roșu, Guvernul USL găsește o nouă metodă să mai sifoneze bani către baronii locali: stare de alertă pentru județele Buzău, Vrancea și Brăila. „Pohta ce-au pohtit” baronii s-a împlinit! Marian Oprișan avea stare de alertă, liber la sifonarea banilor publici, în timp ce Armata și Jandarmeria făceau treaba firmelor care erau angajate să facă deszăpezirea.
Cum pe 29 ianuarie este emisă o nouă avertizare de cod roșu, premierul Ponta decide să facă un cadou și celorlalți baroni din sud și sud-est: starea de alertă este extinsă în județele Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea. Abia pe 3 februarie, după patru zile în care n-a mai nins, este ridicată starea de alertă.
Și aș dori să vă exemplific un pic în ce a constat această stare de alertă, câteva situații inacceptabile, în care canibalismul financiar din interiorul USL și incompetența acestora au condus la momente halucinante și revoltătoare, al căror rezultat a fost așteptat cu groază.
## În județul Galați
Este vorba de cazul celor 4.000 de locuitori din comuna Schela, care poate că e un caz tipic, care ar fi putut conduce la o reală tragedie. Locuitorii din Schela au rămas izolați
complet din data de 27 ianuarie și până pe 4 februarie. Motivul: primarul din Schela, Maricel Petrea, a plecat din PSD și a candidat la ultimele alegeri locale din partea UNPR. Deci, probabil, o coterie politică tratată pe spatele locuitorilor din Schela.
Are rost să ne întrebăm de ce firmele de deszăpezire nu au ajuns până acolo, în condițiile în care președintele Consiliului Județean Galați, Nicolae Bacalbașa, membru PSD, știa despre ce e vorba, iar apelurile primarului din Schela au fost disperate?
În toată perioada de izolare, în comuna Schela au avut loc decese și nici măcar rudele din altă parte nu au putut veni la înmormântări. Mai mult, toți navetiștii din comuna Schela n-au reușit să se deplaseze la serviciu și au fost amenințați cu desfacerea contractelor de muncă.
Acesta este un caz la limita tragediei colective, tragedie care, dacă s-ar fi produs total, ar fi fost, probabil, mușamalizată de Guvernul Ponta, solidar, după cum se vede, cu toți factorii decizionali din sud-estul României, care au dovedit un cinism, o lipsă de omenie și o iresponsabilitate înspăimântătoare.
## Buzău
Se poate spune fără greș că județul Buzău, după căderea zăpezii, nu se mai vedea. În locul municipiilor Buzău și Râmnicu Sărat rămăseseră vestigiile vagi ale unor orașe acoperite total de zăpadă. Situația concretă: 40 de unități administrativ-teritoriale impracticabile, 102 localități izolate complet, 6 drumuri naționale închise, 20 de drumuri județene închise și 35 de drumuri comunale închise. Doriți să auziți ce a declarat prefectul Gabriel Baltă la acel moment? Citez: „Nu pot să țin minte câte utilaje avem pe drumuri. Și nici câte localități izolate, că n-am lista!” N-a putut să țină minte. Imediat după acest moment, vine cea mai cinică și iresponsabilă declarație, cea a președintelui consiliului județean Buzău, Cristinel Bîgiu: „Nu am nimic să reproșez firmelor de deszăpezire.”
Administrația județului Constanța a dovedit că nu este nevoie de un război pentru ștergerea de pe hartă a orașului de la Marea Neagră, ci este nevoie doar de câteva zile de iarnă, în care să ningă abundent. Și vicepremierul Liviu Dragnea s-a cam speriat de situația din Dobrogea, declarând public că județul Constanța era cel mai afectat la momentul codurilor.
Actualul prefect demis, Eugen Bola, a dat publicității inventarul cataclismului: toate drumurile naționale închise, peste 12 drumuri județene închise, 10 localități lipsite de energie electrică, localități fără apă, Portul Constanța, închis, canalul, închis. În tot acest timp, președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Nicușor Constantinescu, PSD, avea probleme cu DNA-ul și era plecat la tratament în Statele Unite ale Americii, iar primarul Mazăre era plecat în Elveția, cu o escală la schi în Austria. La întoarcere, primarul „Republicii” Mazăre declara senin că el nu strânge zăpada, că așteaptă să vină căldura s-o topească. Probabil că aceasta va fi noua politică de deszăpezire a USL: așteptăm să vină primăvara.
Constănțenii, prin spargerea barierelor care blocau drumurile și asumarea tuturor riscurilor, au dat de înțeles că nu se bazează pe Guvernul României și nici pe administrația
locală. Acolo unde Guvernul a ridicat bariere, constănțenii le-au dărâmat și și-au luat singuri soarta în mâini.
## Vrancea
Ca și în 2012, în județul Vrancea oamenii au fost lăsați în zăpadă de către președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, până la declararea stării de alertă. Ne punem întrebarea la care toată lumea ar trebui să se gândească: dacă Guvernul Ponta întârzia cu declararea stării de alertă, nu e adevărat că vrâncenii izolați sub zăpadă ar fi murit? Probabil că s-ar fi îmbolnăvit sau ar fi fost aduși într-o stare de subzistență dezastruoasă prin moartea animalelor de pe urma cărora se hrănesc!
Închei situația groaznică a județului Vrancea citând o declarație memorabilă a primarului Focșaniului, Decebal Bacinschi, în cadrul unei ședințe de urgență prin care Fondul de rezervă al municipiului a fost transformat în Fond de deszăpezire. Și acum citez această declarație memorabilă: „M-am lăudat la buget”, zicea domnul primar, „că am reușit să pun 18 miliarde de lei vechi deoparte! Uite că i-am păpat!”
## Trecem la județul Brăila.
Președintele consiliului județean și-a petrecut codul portocaliu și cel roșu la schi în Austria. Zeci de mii de brăileni erau izolați, însuși prefectul a rămas două zile înzăpezit, iar jupânul de Brăila făcea glume din Austria, pretinzând că s-a ascuns în pivniță pentru a vedea cum merge deszăpezirea. Pe de altă parte, primarul municipiului Brăila susținea, probabil tot ironic, că „utilajele de deszăpezire nu se văd din cauza viscolului”, dar că ele ar fi existat.
## Ironie și incompetență pe banii brăilenilor!
Bunea Stancu s-a întors totuși când a fost vizitat în județ de mai-marii de la București, de la PSD, chiar ministrul Dușa făcând parte din această delegație, conducând această delegație. A reamintit în acea zi unei țări întregi care este puterea baronilor locali în USL: pot să înjure și să amenințe pe oricine nu le este pe plac, ziariștii în acest caz, sub privirile tuturor șefilor formali. Nici până acum baronul Bunea Stancu nu și-a cerut scuze. Citez: „Nu m-a certat conducerea partidului, nici colegii! Multă lume e de principiul că trebuia să îmi cer scuze. Eu am spus că a fost un moment nefericit. Nici nu regret, nici nu îmi pare bine de ceea ce s-a întâmplat. Sigur că a fost un incident care n-a fost benefic pentru mine, ca persoană, dar nu mă mai pot schimba acum!”, declara senin cel care a reușit să izoleze județul Brăila nu doar la nivel simbolic, ci și practic.
Așa cum recunoștea colegul său de partid, ministrul Șova, la Brăila a fost „cel mai roșu cod”, dar nu din cauza viscolului, ci din cauza incompetenței și a nepăsării.
## Olt
Un județ care a avut doar 3 zile de cod portocaliu și în care un sat mai era încă izolat și pe 3 februarie. Cei aproape o mie de localnici din satul Lisa, din comuna Schitu, județul Olt, aflat la trei kilometri de drumul județean 546A și la 22 de km de Slatina, au așteptat deszăpezirea până pe 25 ianuarie. Primarul avea telefonul închis și nici măcar nu mai știa că are localități izolate.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În toate aceste județe, cei pe care i-am văzut cu toții la televizor deszăpezind au fost militarii și jandarmii. Conform premierului Ponta însă, atunci când dai zăpada cu lopata sau cu freza nu se cheamă deszăpezire. Spunea domnul prim-ministru Ponta: „La noi armata nu a deszăpezit, ci a
intervenit ca să salveze vieți”, pe 4 februarie, la o emisiune TV, bineînțeles.
Însă un comunicat al Ministerului Apărării Naționale din 30 ianuarie îl contrazice. Citez din comunicat: „Până în acest moment, 1.970 de militari cu 203 mijloace tehnice au intervenit la solicitările autorităților locale și continuă să acționeze în zonele afectate de căderile masive de zăpadă. La această oră sunt în derulare 22 de misiuni pentru deszăpezirea, deblocarea căilor de acces rutier, evacuarea și salvarea persoanelor aflate în zone izolate sau cu afecțiuni medicale deosebite.” De fapt, armata și angajații Ministerului de Interne au fost folosiți sub pretextul stării de alertă, pentru a ascunde inexistența utilajelor și dotărilor la firmele cu care erau semnate contracte de zeci de milioane.
## Doamnelor și domnilor,
Guvernul Ponta, dincolo de abordarea periculoasă a ceea ce Constituția României definește a fi stat de drept, a ajuns să pună în pericol integritatea și siguranța fizică ale cetățenilor. Jocurile politicianiste din interiorul Guvernului au depășit stadiul administrativ, intrând în zona inacceptabilă a situației în care viața și sănătatea românilor ajung la cheremul câtorva factori de decizie, care acționează doar după bunul lor plac, într-un total dispreț. Acest dispreț nu este doar unul al celui votat față de alegătorii săi, ci este disprețul unui om față de semenii săi.
Poate că nu întâmplător Guvernul Ponta a realizat că lucrurile sunt extrem de grave în ceea ce privește atitudinea, lipsa de profesionalism și lipsa de responsabilitate ale celor care aveau datoria să fie alături de românii din Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. De aceea, Guvernul Ponta a făcut presiuni pentru demisia prefecților de Brăila și Constanța și l-a demis inclusiv pe prefectul de Buzău. Pe de altă parte, același Guvern Ponta a încurajat baronii locali și i-a ajutat să pună mâna pe fonduri uriașe destinate deszăpezirii care nu s-a efectuat.
Această iarnă, deloc ușoară, care ar fi necesitat solidaritate, dăruire, responsabilitate, conștiința reprezentativității comunitare, a dovedit un lucru grav și care deschide perspective sumbre: singura preocupare a USL este direcționarea fondurilor publice către clientela politică. Ce concluzii se pot trage din acest cumul de situații nefaste? O primă concluzie ar fi următoarea: Guvernul Ponta este dependent de administrațiile locale sau, altfel spus, Victor Ponta reprezintă o invenție, o marionetă a baronilor locali. Un prim-ministru al României care minte cu nerușinare la comanda baronilor USL, nu minte doar pentru a contra politic opoziția, ci vă minte și pe dumneavoastră, cei prezenți aici, îi minte și pe românii care au votat USL, îi minte și pe cei care nu fac parte din electoratul său, îi minte și pe cetățenii care au trecut iarna mai ușor, îi minte și pe cetățenii care au trăit clipe de coșmar, sub nămeți, la un pas de a-și pierde viața. Ne minte pe toți.
Iarna 2012 a fost o iarnă foarte grea și pentru guvernarea PDL, o încercare grea, din care am tras învățăminte și am venit cu soluții. Moțiunea de față are drept scop principal să le reamintească celor care sunt la guvernare acum, în speță USL-ul, că deszăpezirea nu este o afacere de partid și nici măcar un talk-show în prime time, ci o problemă de siguranță a cetățenilor.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
În această moțiune avem următoarele solicitări:
1. Prezentarea de către ministrul Șova a unui raport complet privind costurile deszăpezirii, contractele care au fost încheiate și procedurile de licitație prin care acestea au fost atribuite. Care este suma pe care o plătim pentru această deszăpezire? De calitatea deszăpezirii ne-am convins. Vrem să știm și cât ne costă.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.