Dorel Gheorghe Căprar

„Aradul, un oraș cu rol determinant în triumful Revoluției române din 1989”

21 decembrie 1989, ora 7 și cincisprezece minute. Era momentul când arădenii mei se alătură revoluției de la Timișoara. Atunci Timișoara nu a mai fost singură în lupta împotriva regimului totalitar. Mii de oameni au manifestat pașnic la Arad, marcând astfel un moment determinant în triumful Revoluției române din 1989.

Îmi exprim totala susținere față de ideea ca Aradul, conform adevărului istoric binecunoscut, să rămână un oraș martir, și asta denotă, implicit, că aici există și au existat eroi martiri, luptători care au contribuit decisiv la victoria Revoluției române din decembrie 1989. Este o pură întâmplare faptul că nu s-a murit la Arad până la fuga dictatorului, ceea ce nu înseamnă că arădenii n-au fost în prima linie a frontului revoluționar, cu atât mai mult cu cât în Arad s-a folosit din plin armamentul din dotarea forțelor de represiune și s-a executat foc deschis împotriva demonstranților. La Arad, înainte de 22 decembrie, s-a tras cu muniție de război. Doar buna organizare și spiritul orașului de pe Mureș a făcut ca să nu vorbim de morți până la fuga dictatorului.

Aradul a avut mulți luptători cu rol determinant în perioada 21–22 decembrie, evident că și după această dată, când în Arad au murit 17 persoane și au fost rănite 38. Rolul determinant s-a evidențiat și prin curajul de a ieși în stradă și de a manifesta împotriva regimului ceaușist, punându-și astfel viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar. Pentru că la Arad nu s-a murit până la fuga lui Ceaușescu, nu cred că este un criteriu care să minimalizeze rolul arădenilor în debutul și susținerea flăcării revoluției. Poate că dacă arădenii care m-au trimis în Parlamentul României, într-o țară democratică datorită Revoluției din Decembrie 1989, nu își părăseau locurile de muncă în dimineața zilei de 21 decembrie, ieșind pe străzi și manifestând apoi zi și noapte, am fi putut vorbi astăzi despre Timișoara la timpul trecut.

Consider că Aradul trebuie să-și păstreze locul câștigat în acele zile de foc ale Revoluției române, arădenii având un rol major în izbucnirea revoltei și susținerea spiritului revoluționar.