„Argumente europene pentru dezvoltarea antreprenoriatului”
I. Aprecieri asupra situației existente la nivelul Uniunii Europene
România are nevoie, mai ales acum, de învingători, în sensul bun al cuvântului. A fi învingător înseamnă să ai spiritul luptătorului, să ai armele cele mai bune, să ai știința
de a evalua situația, să ai curaj, să fii pregătit și dornic pentru a câștiga, să ai puterea ca înfrângerea să devină baza pornirii victoriei, să ai diplomația negocierilor, să nu umilești și să nu accepți să fii umilit și poate multe altele.
În esența lui, antreprenoriatul îți dă știința de a face ca dorința să devină realitate benefică, atât la nivel individual, cât și la nivelul comunității. Unii reușesc în acest demers, alții sunt înfrânți pe moment, iar unii dintre aceștia vor deveni învingătorii pe durată lungă, adică învingătorii adevărați ai războiului, și nu înfrânții bătăliilor.
Având în vedere evoluția situației economice și sociale a Uniunii Europene la nivelul ultimului deceniu, evoluțiile globale, încărcate de mutarea polului dezvoltării într-o altă zonă, dorințele exprimate de diminuare a decalajului creat, Strategia de la Lisabona, corelată cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, se constată că se impun măsuri specifice pentru a se acționa la nivel economic și social în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în condițiile acordării unei atenții deosebite problemelor de mediu, mai exact, pentru a le include în desfășurarea activităților economice, pentru asigurarea serviciilor publice și pentru dezvoltarea armonioasă a teritoriului.
În cadrul acestui proces, antreprenoriatul este văzut ca modalitatea cea mai sigură pentru a asigura instrumentul cel mai eficace în acest proces, bazat pe construirea unei societăți inovative și competitive. Prin urmare, preocuparea Uniunii Europene pentru promovarea educației antreprenoriale s-a materializat prin elaborarea documentului „Agenda Oslo pentru educație antreprenorială”. Acest document reprezintă, la nivel european, un pas înainte spre progres și spre promovarea sistematică a unei stări de spirit noi, legată de antreprenoriat, în societate, însoțită de acțiuni eficiente. Agenda reprezintă un meniu de propuneri, de unde oamenii de afaceri pot alege acțiuni adecvate unui anumit nivel și le pot adapta situațiilor locale.
Acest document, în cadrul analizei pe care o realizează la nivelul învățământului, ne prezintă următoarele aspecte.
Învățământul antreprenorial nu este încă suficient de bine integrat în cadrul programelor specifice învățământului superior. Marea majoritate a cursurilor de antreprenoriat sunt oferite în cadrul studiilor comerciale și economice, chiar dacă șansele de dezvoltare a ideilor novatoare și viabile sunt mult mai bine prezente la nivelul învățământului superior tehnic, științific și creativ.
Promovarea antreprenoriatului este extrem de scăzută în țările care au fost integrate în UE, în special în cele care au aderat după 2004.
Dezvoltarea învățământului antreprenorial este sensibil afectată de structura organizațională internă a instituțiilor de învățământ. Facultățile și departamentele au tendința de a munci separat, element ce creează multiple obstacole studenților în urmărirea cursurilor interdisciplinare. De asemenea, metodele de învățământ tradiționale nu favorizează cu adevărat dezvoltarea reflexelor antreprenoriale. Interdisciplinaritatea și colaborarea pluridisciplinară sunt indispensabile în dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale. Antreprenorii și profesioniștii întreprinderilor sunt rareori implicați în programele de studii, considerându-se că implicarea adevăraților antreprenori în învățământul superior poate compensa o lipsă a experienței practice observate la actuala generație de profesori. În același timp, instituțiile de învățământ superior europene nu colaborează suficient și eficace cu vechii studenți care au experiențe antreprenoriale reușite. Între altele, mobilitatea profesorilor și cercetătorilor între instituțiile de învățământ
superior și întreprinderi este, în ansamblu, foarte scăzută, și ea nu este activ încurajată.
II. Caracterizarea situației educației antreprenoriale din diferitele țări membre ale Uniunii Europene este prezentată în cele ce urmează:
## – Belgia
Analiza arată că există o lipsă de cursuri de antreprenoriat, în special pentru studenții din învățământul superior de la specializările noneconomice și noncomerciale. Spiritul antreprenorial este în mare parte predat în cadrul studiilor economice și, într-o oarecare măsură, al studiilor de inginerie. O inițiativă notabilă este aceea de introducere a unui curs privind spiritul antreprenorial, care este organizat de către toate universitățile și care are ca scop sensibilizarea cu privire la antreprenoriat și plasarea pe piața muncii. Acesta se adresează tinerilor absolvenți din cadrul tuturor domeniilor, inclusiv pentru specializările noneconomice sau noncomerciale, precum și pentru cercetători. Inițiativa nu a fost privită cu prea mare interes, mulți dintre decanii facultăților importante nu l-au inclus în programele lor.
## – Republica Cehă
Nu există un sistem general acceptat de predare a spiritului antreprenorial în Republica Cehă. Educația în spiritul antreprenorial se desfășoară la unele universități, mai mult sau mai puțin, pe bază de abordări individuale. Predarea spiritului antreprenorial în cadrul studiilor tehnice este în mare parte limitată la cursurile legate, în general, de economie sau de afaceri. În unele cazuri, birourile de transfer al tehnologiei din universități oferă cursuri orientate spre practica antreprenorială a tinerilor cercetători interesați de cunoștințele lor de marketing.
## – Danemarca
În Danemarca, numărul cursurilor de antreprenoriat este în creștere, în domeniile economic, umanist și tehnic. Guvernul a creat, în 2004, Academia Internațională Daneză de Antreprenoriat (IDEA), în întregime axată pe predarea spiritului antreprenorial în învățământul superior (38 universități și colegii au fost parteneri IDEA, cuprinzând atât cursurile de afaceri, cât și instituțiile noneconomice. Planurile de politică au fost însoțite de un număr de noi inițiative generate sau sprijinite de IDEA, cum ar fi masterul de formare a spiritului antreprenorial, începând cu martie 2008, și un curs pentru profesorii antreprenori, care vizează pregătirea postuniversitară, în special la nivel de colegiu, începând cu luna septembrie 2008). În 2007, Guvernul danez a anunțat că una dintre politicile sale este ca toți studenții din instituțiile de învățământ superior să aibă acces la cursuri de antreprenoriat.
## – Germania
Impactul educației antreprenoriale în instituțiile de învățământ superior a fost în creștere în ultimii ani. La începutul anului 2008, 58 „puncte de lucru” în domeniul antreprenoriatului au fost înregistrate, în timp ce 14 noi profesori au inițiat și dezvoltat acțiuni educative la nivelul antreprenoriatului. Astfel, numărul de laboratoare (centre) active în domeniul antreprenoriatului a crescut vertiginos, de la unul singur, în 1998, la cincizeci și opt, în 2008 (douăzeci și două în universități, șase în universitățile tehnice și treizeci de ani de studiu în cadrul universităților de științe aplicate). În plus, există 40 specializări care au integrat aspectele antreprenoriale în programa lor. Exemple, în acest sens, sunt specializările în management, în marketing și în finanțe. Cu un impact tot mai mare al antreprenoriatului în instituțiile de învățământ superior, unele universități din Germania au încercat să obțină statutul de universitate antreprenorială.
## – Estonia
Situația de ansamblu în Estonia, ca și în multe alte noi state membre, este, în general, foarte slabă. De obicei, specializările noneconomice, în special studiile tehnice, includ cursuri de macro și microeconomie. Uneori sunt oferite cursuri generale referitoare la contabilitate și inovare. Cu toate acestea, cursurile de direcționare, în adevărat spirit antreprenorial și de afaceri (start-up, planurile de afaceri etc.), lipsesc în aproape toate universitățile și toate programele. În cazul în care există astfel de cursuri, ele sunt de obicei de calitate scăzută, deoarece majoritatea membrilor facultăților nu au experiența și calificarea necesară.
## – Irlanda
Inițiativele de învățare antreprenorială au fost în concordanță cu creșterea cererii în ultimii ani în Irlanda. Astfel, multe instituții de învățământ superior oferă acum module de pregătire specifice în antreprenoriat și în abordarea subiectelor inovatoare, cum ar fi crearea de noi întreprinderi, riscul întreprinderii și dezvoltarea întreprinderii. Aceste programe nu sunt întâlnite numai la facultățile de business, recent existând o creștere substanțială a cererii pentru cursurile de promovare a spiritului antreprenorial în facultăți noneconomice și noncomerciale, cum ar fi ingineria, științele și artele. În aceste module sunt încorporate elemente practice, creative, de asumare și estimare a riscului, oferind studenților oportunitatea de a crea planuri de afaceri și de a lucra împreună cu antreprenori naționali și internaționali.
## – Grecia
Începând cu anul 2000, măsurile legate de dezvoltarea și consolidarea spiritului antreprenorial au fost integrate de guvern în noul Program Operațional pentru Educație din cadrul Fondului Social European (EPEAEK II). Politica educației antreprenoriale în învățământul superior nu are un caracter obligatoriu pentru instituții, dar aproape toate au înaintat propuneri pentru includerea specializărilor antreprenoriale în programe educaționale. Există, de asemenea, un concurs Pan-Elen care acordă premii pentru cel mai bun proiect antreprenorial din partea studenților.
## – Spania
Crearea de noi întreprinderi având la bază cunoașterea, în special cunoașterea universitară, a devenit o prioritate în Spania, în ultimii ani. Multe universități spaniole au înființat programe de detectare și de recrutare a antreprenorilor, împreună cu structurile de sprijin, care pot ajuta la transformarea unei idei dezvoltate în mediul academic într-o afacere viabilă. S-au identificat 52 de programe extracurriculare și inițiative de acest tip, 49 de cursuri de predare cuprinse în programa universitară a diferitelor specializări. Programele sunt îndreptate către fiecare membru al comunității universitare, pornind de la o idee de afacere, interesul fiind mai mare printre absolvenți. Din punctul de vedere al distribuției, aproximativ 55% din cursurile de antreprenoriat identificate au loc la specializările economice și comerciale, în comparație cu 21% în domeniul tehnologiei și 19% în domeniul studiilor sociale.
## – Franța
Orice imagine de ansamblu a situației trebuie să ia în considerare cele două componente-cheie ale educației superioare în Franța: „Grandes Écoles” și universitățile. În termeni foarte generali, „Grandes Écoles” par a fi mai avansate decât universitățile în procesul de predare și de consolidare a atitudinii antreprenoriale. La universități, situația se schimbă în bine, dar lucrurile se mișcă mult mai încet în specializările noneconomice. Două inițiative specifice
pot fi citate: crearea a nouă școli antreprenoriale în cadrul universităților, acestea având cursurile specifice de antreprenoriat și „case de antreprenoriat”, în alte câteva universități se oferă cursuri de antreprenoriat pentru studenți și absolvenți. În ceea ce privește formarea și dezvoltarea abilităților antreprenoriale la profesori, au fost luate inițiative, în acest sens, în cadrul Academiei pentru Antreprenoriat. Experiențele pedagogice și instrumentele antreprenoriale sunt colectate și difuzate prin intermediul unei baze naționale de date (OPPE). Guvernul lucrează, în prezent, la noi inițiative pentru dezvoltarea antreprenoriatului.
## – Italia
Surprinzător, în Italia există o lipsă acută de cursuri dedicate antreprenoriatului în învățământul superior. Cu toate acestea, există subiecte utile pentru potențialii antreprenori în anumite specializări, cum ar fi: economia, managementul și ingineria industrială. Evident, în cadrul formării MBA sunt cuprinse, de exemplu, discipline care țin de pregătirea antreprenorială, și anume: responsabilitatea corporatistă, organizarea industrială, managementul inovării și strategia și evaluarea riscului. Pentru fiecare ciclu de formare universitară, studenții trebuie să participe la cel puțin un curs de nivel general în domeniul antreprenoriatului. În timpul acestor cursuri, profesorul titular și profesorii invitați susțin prelegeri pe subiecte ale antreprenoriatului actual și ale diseminării exemplelor de bună practică.
## – Cipru
Cipru are o universitate, iar două vor deveni operaționale în curând. Acestora li se adaugă un număr de colegii private. Educația antreprenorială este limitată la câteva programe de MBA, în cadrul Universității din Cipru și în cadrul celor patru mari colegii private. Universitatea din Cipru organizează Competiția de Antreprenoriat din Cipru. În cadrul Competiției de Antreprenoriat din Cipru se realizează formarea inițială prin intermediul unor seminare specializate, care ajută participanții să elaboreze planuri de afaceri.
## – Letonia
În Letonia, situația de ansamblu este, în general, puțin activată și precizată. Formarea antreprenorială nu este integrată în programă, deși există unele cursuri de management. Cursurile de afaceri și cele de antreprenoriat lipsesc în specializările noneconomice și noncomerciale, iar abordările interdisciplinare sunt rare.
– Liechtenstein
Universitatea din Liechtenstein este singura instituție academică care oferă programe de antreprenoriat în învățământul superior. La nivel de licență, modulul, numit Corporație Antreprenorială, poate fi urmat pe parcursul a 5 semestre. La nivel de master în știință, există un master în antreprenoriat, în timp ce la nivelul postuniversitar, antreprenoriatul se poate studia în cadrul „EM-Management Antreprenorial”, proiectat pentru a familiariza inginerii cu modul de gândire antreprenorial. Aceste cursuri sunt dezvoltate și oferite de către Institutul pentru Antreprenoriat din cadrul Universității din Liechtenstein.
## – Lituania
Predarea spiritului antreprenorial în învățământul superior este destul de slab reprezentată, în special, în cadrul specializărilor noneconomice. În timp, au apărut exemple remarcabile de predare a antreprenoriatului, însă se apreciază că există lipsuri majore în ceea ce privește curricula antreprenorială. Nivelul scăzut al abilităților, cunoștințelor și competențelor antreprenoriale din țară, dar și lipsa de consecvență în predarea spiritului antreprenorial în sistemul actual de învățământ superior au determinat doar
măsuri spontane din partea profesorilor și a studenților la nivelul formării antreprenoriale. Deși inițial astfel de proiecte s-au limitat exclusiv la departamentele de afaceri și/sau economie, acestea au început să fie dezvoltate și la specializările noncomerciale.
## – Luxemburg
Universitatea din Luxemburg (UL) a fost înființată în anul 2003 și este încă în faza de demarare. Același lucru este valabil și în ceea ce privește predarea disciplinelor antreprenoriale. Cu toate acestea, UL, prin intermediul Institutului Internațional din Luxemburg, dezvoltă o serie de cursuri și alte instrumente de predare orientate spre promovarea spiritului antreprenorial. Pentru a sprijini predarea spiritului antreprenorial în cadrul studiilor noncomerciale, au fost incluse în planul de învățământ al Facultății de Știință, Tehnologie și Comunicare, începând cu anul 2003, module aferente. De asemenea, a fost lansat un master în inovație și antreprenoriat, începând cu anul 2007. Crearea unei catedre de antreprenoriat la UL este pusă, în prezent, în discuție.
## – Ungaria
Școlile de afaceri și facultățile din Ungaria încearcă să ofere studenților elemente antreprenoriale de bază în discipline obligatorii și, mai ales, în domeniul studierii afacerilor. Din punctul de vedere al predării antreprenoriatului, facultățile noncomerciale pot fi împărțite în trei grupe:
1. facultăți care nu oferă nicio pregătire antreprenorială sau chiar refuză să o facă;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.