Sanda Maria Ardeleanu

„Argumente pro «Suceava – capitală de regiune»”

Deși un proiect concret de reorganizare administrativteritorială a României nu a fost încă înaintat spre dezbatere, opinia publică s-a „aprins” și vocile românilor preocupați de viitorul lor se fac auzite pe diferite canale. Sub presiunea acestora, ministrul Liviu Dragnea a dat startul procesului de „regionalizare și descentralizare”, de fapt a reorganizării administrativ-teritoriale a României. În mod firesc, acest proces trebuie implementat dincolo de orice interese politice și/sau financiare, exclusiv în interesul național și pentru cetățean.

Săptămâna trecută, am fost întrebată de câțiva colegi universitari dacă Suceava are vreo șansă în „competiția capitalelor”.

Din punctul lor de vedere, răspunsul ar trebui să fie pozitiv, deoarece „o capitală de regiune trebuie să fie accesibilă cetățeanului”, ea „trebuie să asigure contactul ușor cu restul lumii, deci să aibă aeroport”, „să dispună de specialiști și de un centru puternic de formare a acestora, gen universitate”, și, nu în ultimul rând, „să fie parte a unei zone cu puternice tradiții, cu un anumit specific”.

Documentele Parlamentului European definesc regiunea de dezvoltare ca fiind „un teritoriu ce formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune, dorind să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, dar și să se dezvolte, cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic”. Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS) delimitează diviziunile teritoriale ale țărilor membre pe trei niveluri:

– NUTS I – entități teritoriale cu dimensiunea cea mai mare, părți distincte, constituite de regulă de-a lungul istoriei, de genul unor provincii cu o populație cuprinsă între 3 milioane și 7 milioane de locuitori;

– NUTS II – entități teritoriale naționale cu o populație cuprinsă între 800 de mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională;

– NUTS III – entități administrativ-teritoriale de tipul districtelor, departamentelor, prefecturilor sau județelor, cu o populație cuprinsă între 150 de mii și 800 de mii de locuitori.

Pornind de la aceste documente oficiale ale Uniunii Europene, considerăm că există un set de argumente care susțin voința sucevenilor de a avea o regiune cu capitala la Suceava. Printre acestea ar fi:

1. Asigurarea funcționalității unei regiuni care are ca principal scop atragerea directă de fonduri europene, printr-un număr recomandat de locuitori. O regiune cu 3.600.000 de locuitori, așa cum ar fi Regiunea de Nord-Est, cu capitala la Iași, depășește numărul de locuitori prevăzut de standardele UE. O posibilă regiune formată din județele Botoșani, Neamț și Suceava, cu o populație de 1.466.000 de locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entități teritoriale naționale cu o populație cuprinsă între 800 de mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională.