Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·9 martie 2010
Declarații politice · respins
Gheorghe Roman
Discurs
Arta populară a României își are rădăcinile în trecutul îndepărtat și tumultuos al regiunii. Fiind situată la intersecția marilor civilizații istorice, greacă, romană, bizantină, orientală și occidentală, elemente ale acestor civilizații au fost absorbite de locuitorii acestor regiuni, toate acestea rezultând într-o viziune originală care se găsește în arta, meșteșugurile și muzica României.
Folclorul românesc este cel mai bine conservat din lume, iar manifestările sale sunt evidente în întreaga țară: Mărginimea Sibiului (icoane pictate pe sticlă, costume populare artistice, obiecte de uz casnic); Maramureș (construcții din lemn, costume, ceramică); Bucovina (țesături, ouă încondeiate de Paște, costume, tradiții); Banat (costume populare artistice, obiceiuri tradiționale); Horezu (ceramică, sculptură în lemn); Munții Apuseni (costume populare artistice, sculpturi în lemn, sărbători populare, construcții din lemn).
Între marile neîmpliniri ale clasei politice românești din ultimii 20 de ani se numără și lipsa de interes pentru dezvoltarea durabilă și unitară a satului. Deși mulți politicieni sunt născuți la țară, este revoltătoare nepăsarea, neimplicarea și ignoranța cu care aceștia au tratat, în legi și ordonanțe, spațiul rural românesc. Cu toate că experiența dezvoltării rurale interbelice este uriașă, pământul a rămas nemuncit, în timp ce dispariția satului tradițional, a gospodăriei țărănești nu au interesat pe nimeni.
Primul pas pentru „Renașterea satului românesc” a fost făcut acum, prin aprobarea Hotărârii de guvern privind Programul „Renașterea satului românesc – 10 case pentru specialiști”. Potrivit actului normativ, fiecare autoritate locală din mediul rural va putea solicita Ministerului Dezvoltării construirea a câte 10 case pentru specialiștii care profesează în localitățile respective. Aceste locuințe de serviciu vor fi ocupate pe perioada contractului de muncă și nu vor putea fi ulterior cumpărate. În cazul în care autoritățile locale vor percepe chirie, aceasta nu poate depăși valoarea de administrare a locuinței. Pentru închirierea acestor locuințe vor avea prioritate tinerii de până în 35 de ani, însă aceasta nu va fi o condiție exclusivă.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.