Ilie Sârbu

Aș începe cu o întrebare, domnule ministru. Când v-ați referit la confuzia cu doamna Macovei, ați ironizat-o pe dânsa sau ați vrut să o puneți în valoare? Vizavi de asemănare.

Vizavi de celelalte aspecte sigur că s-a dezbătut mult aici, astăzi, problema și nu ne-ați lămurit cu ceea ce ați spus. Noi trăim în fiecare zi evenimentele, vedem ce se întâmplă după ce legea pleacă din Parlament și începe să fie aplicată de diverși oameni care sunt susținuți, în urma unor examene, de forurile care răspund de acest domeniu. Am văzut cazuri concrete, amintite și aici, colegi care se duc să-și justifice averea soției dobândită din prima căsătorie. Eu nu m-am referit la finalitatea legii, că îmi confiscă mie sau altui coleg o anumită sumă, ci la drumul pe care noi am fi obligați să-l parcurgem când, din punct de vedere politic, putem deveni oameni „morți” — să nu folosesc alt termen —, pentru că opinia publică este sensibilă la ceea ce se vede la televizor seara și nu îți mai repară nimeni imaginea. Te poartă, te duce, deși după aceea instanța, pe bună dreptate, constată că bunul este licit. Cum se mai repară imaginea celui care a parcurs până atunci atâtea drumuri sub reflectoare și a avut de suferit?