O altă pată a apărut recent în spațiul public românesc, bineînțeles, așa cum s-au obișnuit românii, în strânsă legătură cu politicul. Decredibilizarea unui Guvern USL în derivă vine, de această dată, din zona Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), un organism a cărui funcționare pare de domeniul science-fiction (SF).
Instituție a statului român cu competențe în reglementarea pieței de capital, ASF este o sursă de salarii fabuloase pentru rudele unor importanți politicieni români. Fără a repeta numele cunoscute azi de toți românii, vă reamintesc faptul că presa a prezentat ca beneficiari direcți ai unor venituri exagerat de mari, în anumite cazuri și de 10 ori salariul președintelui țării, soții, soți, fii, fiice ale unor membri ai Guvernului, parlamentari, primari, consilieri, deci oameni politici care au în pix destinul românilor și pe care românii i-au votat într-o proporție istorică în 2012. Devine o problemă de moralitate să te mai prezinți în fața unui popor, ca politician, ca autoritate publică de cel mai înalt rang când, lunar, în contul familiei tale intră niște sume de bani la care cei mai mulți dintre români nici nu visează.
ASF se află sub autoritatea Parlamentului României, nu primește bani de la bugetul de stat, dar se autofinanțează din taxele pe care le plătesc obligatoriu firmele din piața de capital pe care o reglementează, deci tot din fonduri publice: societăți de asigurări, firme de servicii financiare, sistemul de pensii private. Cu toate acestea, funcționarea ASF a devenit o problemă de moralitate, punând din nou în pericol credibilitatea unei întregi clase politice, și, prin urmare, este de datoria noastră să facem lumină în această gaură neagră
care nu poate rămâne ca o nouă maculare pe emblema Parlamentului.
Fără a face prin declarația mea politică procese de intenție, fac totuși apel la moralitate și, venind în întâmpinarea Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), consider că este absolut necesar să stabilim clar anumite aspecte legate de funcționarea acestui organism al statului român, pornind de la un principiu simplu și sănătos: o instituție aflată sub autoritatea Parlamentului României nu are de ce să fie una controversată din niciun punct de vedere. Informațiile apărute în presă fac referiri directe către un evident caracter clientelar al angajărilor și pun sub semnul întrebării criteriile de competență profesională care ar trebui să stea la baza activității acestei instituții cu importante atribuții.
De aceea, am considerat că trebuie să răspund solicitării AURSF, un organism îndreptățit să facă o astfel de solicitare, dar și a miilor de români care privesc neputincioși și frustrați știrile și am semnat pentru înființarea unei comisii de anchetă în cadrul Parlamentului României care să clarifice următoarele aspecte: situațiile de incompatibilitate, criteriile clare de competență, atât pentru membrii Consiliului ASF, cât și pentru personalul autorității, criteriile de performanță aplicate în politica de salarizare, nivelurile maximale ale salariilor și ale altor categorii de venituri de natură salarială, numărul maxim de posturi de conducere și de execuție din organigrama instituției.
Nu putem veni cu răspunsuri cinice de genul „salariile nu erau mai mici pe vremuri, au fost mari întotdeauna” sau cu răspunsuri care aruncă responsabilitatea dintr-o curte în alta, „nu sunt la Guvern, sunt în subordinea Parlamentului”. Putem doar să luăm măsuri reparatorii, dacă este cazul, pentru a reglementa o activitate care trebuie să fie independentă de actul politic, care trebuie să aibă la bază doar competență și care, nu în ultimul rând, nu trebuie să sfideze românii. Cred că anul 2014 trebuie să fie un an al bunului-simț, al solidarității, al corectitudinii. E momentul să plătească cei care fac abuz de funcții, cei care slujesc doar clientela politică a partidelor, cei care țintesc doar îmbogățirea rapidă a familiilor lor. E timpul ca asemenea personaje să dispară din spațiul public, din politică și să nu mai păteze o instituție pentru care muncesc și oameni onești, care încearcă printr-o activitate susținută, prin sacrificii, să câștige încrederea românilor, pe bună dreptate profund dezamăgiți de felul în care se face politică în România. Haideți, măcar în Parlamentul României, să facem politica bunului-simț!
*
## „Ciocănești – Satul cultural al României 2014”
Cine nu a auzit până astăzi de Ciocănești cu siguranță va auzi de el pe parcursul acestui an și va dori să-l cunoască în profunzimea sa, deoarece a fost desemnat „Satul cultural al României 2014”.
Inițiat de Asociația „Cele mai frumoase sate din România” și derulat sub patronajul Ambasadei Franței în România și Autorității Naționale pentru Turism, Programul cultural și turistic „Satul cultural al României 2014” a pus față în față cinci dintre cele mai frumoase comune din România, dintre care cu mândrie declar că două sunt din județul Suceava.
Comunele Ciocănești și Poiana Stampei s-au situat pe primele două poziții în această competiție, performanță pe care mi-am luat angajamentul să o promovez atât în fața dumneavoastră, cât și oriunde mă voi deplasa în această perioadă. Bineînțeles că, așa cum au declarat și organizatorii
programului, Ciocănești va avea importantul beneficiu de a fi partener al principalelor evenimente din țară și străinătate derulate de Ambasada Franței și de Institutul Francez.
Reprezentată în competiție de primarul Radu Ciocan, comuna Ciocănești s-a remarcat prin autenticitatea și calitatea evenimentelor care se desfășoară an de an în zonă, de unde derivă și incontestabila experiență în organizarea de evenimente. Alături de acest atu stă și impactul pe care aceste evenimente tradiționale de promovare a valorilor oamenilor și frumuseții zonei îl are asupra turiștilor români și străini.
Declarată „comună-muzeu” în 2004, printr-o hotărâre a consiliului local, ca urmare a caracterului său unitar și unic în țară și în lume prin motivele naționale tradiționale sculptate pe fațadele caselor majorității gospodarilor din zonă, Ciocănești este recunoscută ca o oază de frumusețe tradițională în Carpații României și chiar în întreaga Europă.
Comuna Ciocănești a câștigat competiția dintre satele culturale ale României deoarece, anual, aici au loc manifestări cu o însemnătate deosebită în dezvoltarea patrimoniului cultural național și universal: Festivalul național al ouălor încondeiate, Festivalul național al păstrăvului, Festivalul național de datini și obiceiuri din străbuni.
Festivalul național al ouălor încondeiate, aflat la a VII-a ediție, adună peste 100 de încondeietori din toată țara, iar în cadrul acestuia se organizează și un concurs de încondeiat ouă. Trebuie precizat că la Ciocănești funcționează o școală de artă a încondeierii ouălor, condusă de cele mai talentate încondeietoare, școala fiind frecventată atât de copiii din localitate, din alte zone ale țării, dar și din străinătate. În programul acestui festival sunt cuprinse și alte activități culturale tradiționale, inclusiv expoziții de creații artistice din diferite domenii de artă populară tradițională.
Celălalt mare eveniment al comunei Ciocănești este Festivalul național al păstrăvului, la fel de cuprinzător în manifestări: coral-creștine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorări istorice, plutărit, concursuri de pescuit sportiv, gastronomice, parada portului popular, spectacole folclorice și de divertisment, expoziții, degustări de vinuri, muzică de fanfară, baluri, mese câmpenești și cine tradiționale.
Consider că această recunoaștere a comunei Ciocănești este pe deplin meritată. Felicit toate satele candidate și am încredere că Satul cultural al României 2014 va fructifica la maximum calitatea sa, alături de partenerii programului, de organizator a peste 20 de evenimente, expoziții, tabere de vară, festivaluri și conferințe în țară și Europa, în care este automat angrenat odată cu câștigarea acestui titlu.
Vă invit să veniți la Ciocănești – Satul cultural al României 2014, care, cu siguranță, vă va surprinde și de care vă veți îndrăgosti iremediabil.
„Descentralizarea – un proiect dus în derizoriu de USL”
Alături de regionalizare și de modificarea Constituției, descentralizarea este al treilea mare eșec al guvernării USL. Este un eșec anunțat, având în vedere că proiectul de lege asupra căruia Executivul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului prevede, chiar la o primă citire a unei persoane fără o specializare în domeniu, încălcări flagrante ale principiului fundamental de stat unitar. Proiectul de lege propunea descentralizarea unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, ascunzând, de fapt, intenția Guvernului USL
de a obliga consiliile județene să facă disponibilizări colective după ce vor primi doar 50% din sumele aferente cheltuielilor necesare. Vorbeam atunci de aproximativ 10.000 de funcționari publici, adică 10% din sistemul administrativ, vizați de Guvernul USL și condamnați de proiectul descentralizării la șomaj.
Ca urmare a unor demersuri ale opoziției, care a sesizat prin parlamentarii PDL Curtea Constituțională a României (CCR), membrii acesteia au decis, în unanimitate, că Legea descentralizării este neconstituțională. Judecătorii CCR au admis „obiecția de neconstituționalitate intrinsecă” și au constatat că legea descentralizării, „în ansamblul ei, este neconstituțională”. De asemenea, cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au respins „criticile de neconstituționalitate extrinsecă a legii”.
În motivarea dată de CCR avizului de neconstituționalitate asupra Legii descentralizării realizate de USL, atent sau, mai bine zis, superficial coordonată de vicepremierul Liviu Dragnea, se arată că reglementările privind transferul unor competențe de la nivelul administrației centrale la administrația locală în mai multe domenii (agricultură, sănătate, mediu, învățământ, turism, transporturi), prevăzute de proiectul de lege, sunt „neclare, confuze și nu sunt previzibile”, iar acesta conține „grave probleme de tehnică legislativă”.
Fără a intra în detalii tehnice, este inadmisibil ca atunci când pretindem că dorim să facem o descentralizare la nivel european într-o țară membră UE să ne prezentăm cu un proiect de lege care dovedește a avea „caracterul lacunar și vag al reglementării (...) de natură a atrage încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la calitatea legii”. De asemenea, textual, CCR sesizează și „neglijența nepermisă în redactarea unui act normativ”.
De exemplu, la capitolul „Învățământ preuniversitar”, unul dintre domeniile identificate ca având cele mai multe probleme, CCR atrage atenția cu privire la faptul că Legea descentralizării menține numai Palatul Național al Copiilor ca unitate conexă a Ministerului Educației, în timp ce celelalte palate și cluburi ale copiilor și elevilor sunt excluse din această categorie, fără însă a se stabili subordonarea acestora față de vreo autoritate publică, specificându-se doar faptul că sunt în finanțarea autorităților administrației publice locale. Transferul acestora la nivelul autorităților locale nu este reglementat în mod explicit, ci rezultă doar pe cale de interpretare a dispozițiilor din Legea educației naționale.
Acest „grandios” proiect de lege, prin multitudinea de probleme pe care le-a ridicat, demonstrează că nu are nimic de a face cu bunele intenții în slujba cetățeanului, cu înființarea ghișeului unic sau cu îmbunătățirea ratei absorbției fondurilor europene, mult trâmbițate de domnul Liviu Dragnea, ci doar cu transferuri masive de putere către marii baroni locali ai USL-ului. Din păcate, un proiect atât de important pentru români a fost dus în derizoriu de USL prin vicepremierul Liviu Dragnea. Principii sănătoase, care, corect puse în aplicare, cu profesionalism și onestitate, fără agende politice paralele, ar conduce la progresul societății românești, sunt puse sub semnul întrebării, anatemizând din nou clasa politică și scoțând la suprafață un guvern buimac și din ce în ce mai contestat.
PDL rămâne un opozant ferm în fața abuzurilor USL-ului și va cere în continuare demisia vicepremierului Liviu Dragnea, care a contribuit direct la compromiterea ideii de revizuire a Constituției.
*
„Guvernul baronilor USL”
După ce a promovat plagiatul și actele de corupție la nivelul Parlamentului și Guvernului la cel mai înalt rang posibil, după ce a pus în pericol credibilitatea instituțiilor statului, angajându-și răspunderea pe proiecte de lege ilegale, făcute în disperarea de a răspunde cerințelor baronilor locali care îl șantajează, după ce, manipulând electoratul, a reușit să obțină cea mai nedemocratică majoritate din 1990 până astăzi, USL a produs și cea mai toxică alianță electorală din România, Uniunea Social-Democrată. Aceasta și-a dovedit „eficiența” luni, 17 februarie, în Parlamentul României, când a făcut un scut în jurul unui coleg parlamentar al PSD, acuzat de fapte de corupție.
222 de deputați au votat împotriva cererii ministrului justiției de ridicare a imunității parlamentare a colegului deputat PSD, subiectul unei anchete penale, punând întreg Parlamentul României în situația de a primi, pe bună dreptate, lecții de etică și de moralitate din partea reprezentanților misiunilor diplomatice occidentale în România. „Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Toți demnitarii trebuie să respecte cele mai înalte standarde etice.” Așa ni s-a transmis după ce USD a demonstrat cu forțe proaspete că e dispusă la orice pentru a-și proteja oamenii, acționând cu obstinație pentru obstrucționarea justiției. Prin această solidarizare în Parlamentul României, USD nu a făcut altceva decât să distragă atenția opiniei publice de la subiectul anchetei și să transfere aparent responsabilitatea pe umerii Parlamentului.
Dacă, în alte planuri, Guvernul USL sau, de fapt, USD, astăzi, nu are forța și competența de a pune în mișcare instituțiile statului român care pică examen după examen în fața românilor hrăniți cu promisiuni mincinoase, atunci când a venit vorba de protejarea marilor baroni alianța toxică s-a mobilizat exemplar.
Mai mulți miniștri, în frunte cu premierul Victor Ponta și vicepremierul Liviu Dragnea, au fost prezenți la votul de luni din Parlament, dând un semnal celor care îi slujesc cu obediență, sfidând românii care i-au votat să le reprezinte interesul cu onestitate și făcând din opțiunea lor de vot un mare secret cunoscut de toată lumea. De fapt, rezultatul votului ne-a arătat că în spatele acestui secret al lui Polichinelle stătea deja o decizie fermă, dar care nu a putut fi asumată public, și anume aceea de a vota împotriva ridicării imunității colegului parlamentar. Nu este vorba de vinovăția sau nevinovăția colegului de la PSD, ci doar de faptul că justiția trebuie să-și urmeze cursul firesc.
Acest episod din Parlamentul României vine în contextul unui nou Cod penal ale cărui reglementări favorizează infractorul, în special pe cei vizați în cazuri de corupție.
Mulți dintre noi au încă multe explicații de dat românilor, dar, din păcate, întârzie sau evită să facă acest lucru. Disputele din cadrul USL, care pare să nu mai aibă atâtea scaune de miniștri câte datorii are față de oamenii săi, fac ca România să fie o țară neguvernată, fără progrese semnificative în niciun domeniu, o țară în care românii se simt nesiguri, în care nu mai există aproape nicio instituție care să funcționeze corect și cinstit.
„Opriți avalanșa ordonanțelor rușinii peste învățământ!” În condițiile în care criza din educație se adâncește – a se vedea recentele dezvăluiri ale Ministerului Educației Naționale legate de fenomenul îngrijorător al abandonului școlar, dar și rezultatele la simulările pentru testele și
examenele naționale și incapacitatea sistemului de a rezolva problemele grave cu care se confruntă elevii și studenții noștri –, Comisia de învățământ a Camerei Deputaților a dezbătut o nouă ordonanță a Guvernului Ponta, la numai un an de la dezastruoasa ordonanță dată de Ecaterina Andronescu.
Exact în același spirit și cu aceeași strategie de acțiune „pe șest”, Ordonanța de urgență nr. 117/2013 propune modificări dăunătoare sistemului de educație, schimbând sensul Legii educației naționale nr. 1/2011, în curs de implementare, făcând, prin aceasta, să dispară predictibilitatea și stabilitatea, și așa extrem de șubrede în sistem.
Interesele politicianiste și măsurile populiste într-un an electoral l-au determinat pe proaspătul ministru PSD Remus Pricopie să propună și să susțină, vădit împotriva convingerilor de dascăl ale Domniei Sale, o serie de măsuri rușinoase înscrise în acest act normativ.
Voi enumera câteva dintre aceste prevederi care vin să-mi argumenteze afirmațiile:
– menținerea forțată a învățământului liceal de patru ani, prin ignorarea faptului ca elevii care termină 8 clase nu au vârsta legală pentru a munci, 20% dintre ei abandonând școala la 15 ani și devenind condamnați la sărăcie pe o piață a muncii care nu-i poate asimila. La întrebarea pe care i-am adresat-o domnului ministru Remus Pricopie în legătură cu modul în care se gândește ameliorarea situației generate de abandonul școlar, Domnia Sa a răspuns că prevederile Legii nr. 1/2011 nu aduc decât o „cosmetizare a statisticii”, iar ministerul a optat pentru varianta „complicată” de rezolvare „pe fond” a problemei. Ați ales, domnule ministru, soluția fixistă și lipsită de perspectivă, lăsându-vă convins de unii oameni care aplică principiul: „după noi, potopul!”;
– amânarea nejustificată a introducerii testărilor transdisciplinare la evaluarea națională, admiterea la liceu și bacalaureat, prin lipsa de voință politică, de răspundere și implementare corectă a celei mai bune legi de care a beneficiat sistemul de învățământ și educație după 1990, fapt recunoscut de marea majoritate a celor care lucrează în sistem;
– extinderea perioadei de recunoaștere a examenului de titularizare de la 3 la 6 ani, afectându-se în mod grav sistemul de perfecționare a cadrelor didactice și prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 de îmbunătățire a calității pregătirii acestora. Este o „relaxare” populistă care ne va costa scump pe termen mediu și lung;
– (re)centralizarea procedurilor de către minister în organizarea examenului de doctorat. O măsură periculoasă. Se revine la epoca „bunului-plac al ministrului”, ne întoarcem în timp într-o restaurație negată vehement, dar care se desfășoară cu toată forța celor care pot să o facă prin vot, într-o majoritate pe care de atâtea ori am denumit-o „periculoasă”;
– contribuția universităților cu 5% din veniturile proprii la un fond-fantomă al ministerului, cu destinații neclare. Și exemplele pot continua.
Vă rog să nu votați aceste măsuri demolatoare pentru educație, vă rog să ascultați vocea specialiștilor și a celor care, cu bună-credință, și-au dedicat întreaga activitate formării și educării tinerelor generații prin și în școală. Voința exprimată ca un slogan ce-și pierde sensul și semnificațiile de „a face o nouă lege” vine din inconștiența politicianistă, care, vai, îi orbește și pe unii dascăli ajunși legiuitori.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Sanda Maria Ardeleanu · 25 februarie 2014 · monitorul.ai