Dorel Covaci

„Atac nou la adresa Bisericii – Ce facem cu libertatea noastră?”

Propunerea domnului deputat al Alianței USL, Remus Cernea, privind finanțarea cultelor religioase din România exclusiv din contribuția enoriașilor, asemenea așa-zisului model german, nu se încadrează nici în programul politic al USL, nici în contextul realităților românești și, se pare, contrar celor afirmate de inițiatorul proiectului, nici în practica majoritară europeană.

De ceva timp, asistăm, nu numai la nivel național, ci și planetar, la un proces atent orchestrat de profanare a sacrului, care induce o stare constantă de dezgust și de deznădejde în sufletele cetățenilor. Sunt convins că dacă există neajunsuri în cadrul Bisericii, ele vor fi îndreptate în sânul ei de către cei care o conduc. Valul de critici și de informații false, fabricate și diseminate cu regularitate prin toate canalele de comunicare posibile, are însă scopul de a dărâma una dintre cele mai stabile și mai de încredere instituții, responsabilă de păstrarea echilibrului și a unui fundament solid al societății.

Este deranjant să observăm că obișnuiesc să vorbească despre credință și Biserică tocmai cei care nu o au nici pe una, nici pe cealaltă. Am fi tentați să le spunem: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!”, dar am greși mult, căci, în fapt, aceștia nu fac decât să se ralieze unei strategii continue de denigrare a Bisericii și a conducătorilor ei, inițiată de grupuri de interese străine, potrivnice binelui țării și poporului român.

În România, potrivit unor informații greșit sau rău-intenționat interpretate, s-a proliferat ideea că, anual, Biserica Ortodoxă primește din partea statului 540 milioane euro, echivalentul a 0,4% din PIB, când, de fapt, Patriarhia Română a primit doar 55 milioane euro. De aici, o pleiadă de mizerii direcționate înspre biserici și personalul deservent.

Realitatea este că, în majoritatea țărilor europene, Biserica nu funcționează separat de stat și este finanțată parțial din fonduri publice.

În fapt, așa-zisul model german este cu totul altul: bisericile catolice și protestante (căci nemții sunt 68% catolici sau protestanți) primesc fonduri consistente din partea guvernelor federale, statale, locale. Guvernul finanțează renovarea și întreținerea clădirilor bisericești și salariile profesorilor de religie. Pe lângă acestea, populația plătește și o taxă reținută la sursa de venit, care se direcționează spre cultul religios al fiecăruia. Potrivit estimărilor, acest impozit către biserici însumează anual aproximativ 10 miliarde euro. Mai mult, bisericile sunt scutite de taxa pe proprietate, de impozitul pe profit și nu fac obiectul vreunei supravegheri de stat. Toate acțiunile bisericilor, ca societăți publice, sunt considerate acte de caritate și se scutesc de impozite. M-a bucurat atitudinea luată de colegii deputați, care și-au exprimat hotărârea de a sprijini bisericile în nobila lor misiune ce o au de împlinit în societatea românească.