Marian Ghiveciu

„Atitudinea față de intelectualitate și față de muncă”

În general, dar și în particular, putem spune că impostura a înlocuit valorile în România. În felul acesta, așa cum spune domnul Schmidt, „...valorile de bază ale societății au fost distruse”. Or, alimentarea progresului nu se poate face decât pornind de la „esența valorilor de bază”.

Rădăcinile dezvoltării, care ar fi trebuit să existe în această bază, strat de valori, ca într-un sol fertil, s-au uscat, din cauza disipării lor în toate colțurile lumii. Din competiția între valoare și nonvaloare a câștigat ultima, adică impostura, care, odată ajunsă la putere, ca un adevărat șarpe Boa, și-a devorat adversarul valoros pentru a se legitima ca unic câștigător al acestei competiții. Această manifestare a imposturii astăzi este atât de dăunătoare, încât creează condițiile unei subdezvoltări, pe termen foarte lung, în România. Faptul că ministere de bază ale Guvernului sunt încă asistate managerial de consultanți externi vorbește de la sine despre atitudinea guvernaților față de intelectualitatea locală.

Este foarte adevărat că intelectualii locali au fost indezirabili pentru orice putere incompetentă și că ei au fost întotdeauna ținta tuturor diversiunilor posibile. Poate că tocmai de aceea unii afirmă că actuala Coaliție la putere este cel mai mare pericol pentru țară.

Dar nu este mai puțin periculoasă atitudinea pe care, ca simpli membri ai societății, o avem unii față de alții. Se pare că la români principiul solidarității umane, al întrajutorării nu mai funcționează. Noi, românii, nu ne mai tolerăm unii pe alții, ba, dimpotrivă, ne ucidem părinții sau copiii, ne ucidem soțiile și amantele pentru a ne rezolva singuri o problemă care cel mai frecvent este falsă. Este și motivul pentru care există în România o coaliție la putere contra naturii.

De fapt, tocmai această lipsă de solidaritate dintre noi a creat drumul imposturii la putere și a dat cale liberă la prăduirea banilor publici. Ideea neimplicării politice a cetățenilor țării, a societății civile, este extrem de contraproductivă, favorizând de fapt dezvoltarea mediocrității, a subpoliticului.

În România, în acest moment de criză, numărul celor care creează locuri de muncă este foarte redus. Din cauza și unei crize de educație și mentalitate nu se înțelege deloc raportul dintre capital și forța de muncă. În fond, creatorul de locuri de muncă este un adevărat artist, în primul rând pentru că, prin creația sa, el oferă posibilitatea realizării existențiale, sociale a unui alt om. Or, ce este mai important decât a-ți avea asigurată existența și o viață socială stabilă?

Guvernul României, în acest moment, îi descurajează pe creatorii de forță de muncă prin decapitalizarea lor și printr-o perfidă agresiune fiscală asupra acestora.

Atitudinea față de muncă a fost încurajată negativ în cel mai înalt grad de plățile imense, necuvenite, celor disponibilizați din minerit și din alte zone economice, fără o