Ovidiu Ioan Dumitru

„Avem bani, dar nu știm cum să-i cheltuim”

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de ajutor asistat, prin intermediul fondurilor europene, pentru a recupera decalajele de dezvoltare socioeconomică față de celelalte țări. Fondurile alocate României pentru exercițiul bugetar 2007–2013 au fost de 33,5 miliarde euro.

Cum s-a descurcat România? Ei bine, dezastruos este puțin spus. În cei 7 ani de la aderare, România „s-a remarcat” prin cea mai mică rată de absorbție din UE (mai precis 25% din suma totală acordată de UE), toate programele operaționale sectoriale presuspendate și cele mai mari corecții financiare aplicate de Comisia Europeană. Vorbim de o șansă ratată, de miliarde de lei pierduți, bani care ar fi putut să se regăsească în PIB-ul României, în infrastructură, în dezvoltarea și calificarea de resursă umană, în mediul privat, în dezvoltarea mediului rural, în educație, în creșterea competitivității. Cele mai elocvente sunt datele statistice potrivit cărora România a contribuit la bugetul UE, în perioada 2007–2013, cu 8,9 miliarde euro, iar Comisia a făcut plăți de 4,8 miliarde euro. Practic, România nu a fost capabilă nici măcar să-și ia toți banii înapoi.

Ce a învățat România din toată această experiență? Nimic. Acordul de Parteneriat cu UE, document în baza căruia se fac alocările pentru exercițiul financiar 2014–2020, nu a fost semnat nici până la această oră, deși ne aflăm deja în luna decembrie, iar începând cu ianuarie 2014 ar fi trebuit să putem începe depunerea de proiecte pentru fondurile alocate pentru următorii 7 ani. Motivul? Incompetența și iresponsabilitatea autorităților de la București. Comisia Europeană atenționa Guvernul român că draftul Acordului de Parteneriat cu UE, prin care se stabilesc prioritățile și instituțiile prin care țara noastră va absorbi fondurile europene, este incoerent și fără priorități clare, cerând ca acesta să fie refăcut peste vară, până în luna septembrie. O primă versiune a acordului a fost transmisă abia în luna octombrie.

Practic, pentru a rezuma în câteva cuvinte, avem bani la dispoziție, dar nu știm cum să-i cheltuim. În timp ce la București domnește liniștea și pasivitatea care ne-au caracterizat în ultimii 6 ani, de la Bruxelles suntem arătați cu degetul, transmițându-ni-se negru pe alb că nu există o identificare clară a nevoilor și priorităților de finanțare pentru perioada 2014–2020, că nu există o orientare strategică în abordarea obiectivelor, constatându-se o inconsecvență și o lipsă de viziune între obiective și alocarea finanțărilor.

Dacă nu vom fi capabili de a învăța din lecțiile perioadei 2007–2013, dacă nu vom eficientiza procesul de implementare, nu vom reduce povara administrativă și nu vom mai tergiversa aprobarea de proiecte, și nu doar la nivel de vorbe, dacă nu vom elimina corupția și nu vom aerisi aparatul stufos al managementului fondurilor, vom constata la sfârșitul anului 2020 aceeași situație ca cea prezentă.