„Avem nevoie de corectitudine din partea salariaților din asistență socială”
M-am adresat cu o interpelare parlamentară ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice,
Rovana Plumb, care a avut ca obiect predispoziția salariaților din sistemul de asistență socială de a comite infracțiuni. În documentul trimis conducerii MMFPSPV, am amintit cazul directoarei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, reținută recent și acuzată de comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, luare și dare de mită și conflict de interese. Conform procurorilor, șefa DGASPC Brașov a atribuit, în mod ilegal și fără nicio licitație, mai multe contracte de achiziție către două societăți comerciale ale unui consilier județean. Procurorii spun că, în schimbul acestor favoruri, directoarea DGASPC Brașov ar fi primit un autoturism marca BMW, iar prejudiciul se ridică la 250.000 de lei.
În răspunsul său, ministrul Rovana Plumb a precizat că din colectarea datelor de la instituțiile din subordine sau de sub autoritatea ministerului reiese faptul că în cursul anului 2013 au fost înregistrate un număr de 8 incidente de integritate de tipul prevăzut la lit. b) „trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării averilor”, din care: 2 – aparat central MMFPSPV, 1 – OIR POSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia, 1 – Casa Județeană de Pensii Cluj, 2 – Inspectoratul Teritorial de Muncă București, 1 – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 1 – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea.
„În cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice au fost începute demersurile de implementare a unei metodologii privind managementul riscurilor de corupție, cu susținerea specialiștilor din cadrul Direcției Generale Anticorupție. Din analizele efectuate pentru identificarea riscurilor/vulnerabilităților la corupție, a rezultat că nivelul de salarizare a personalului este una dintre cauze, dar nu dintre cele mai determinante”, a subliniat ministrul muncii.
Rovana Plumb a mai menționat că în cadrul celor 42 de agenții teritoriale din subordinea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială nu s-au înregistrat în anul 2013 cauze penale în care salariații să fi fost reținuți și acuzați pentru săvârșirea de fapte penale: infracțiuni de abuz în serviciu, luare de mită și conflicte de interese. De asemenea, activitățile de control desfășurate de inspectorii sociali la Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC) au avut atât caracter tematic, precum și inopinat, ca urmare a petițiilor/sesizărilor/autosesizărilor.
Referitor la județul Bacău, despre care m-am interesat punctual, ministrul Rovana Plumb a afirmat că a fost sesizat Consiliul Județean Bacău, prin adresa înregistrată la ANPIS sub numărul 12.548/27.08.2013, ca urmare a neregulilor constatate la CRRN Dărmănești și CRRN Răcăciuni. „În ce privește controalele efectuate la direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului din țară și din municipiul București, având ca temă respectarea sarcinilor de serviciu, menționăm că, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.434/2004 privind atribuțiile și Regulamentul-cadru de organizare și funcționare ale Direcției generale de asistență socială și protecția copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în temeiul prevederilor art. 2, «Direcția generală este instituția publică cu personalitate juridică înființată în subordinea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București, prin comasarea serviciului
public de asistență socială și a serviciului public specializat pentru protecția copilului de la nivelul județului, respectiv al sectorului municipiului București, prin preluarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor și funcțiilor acestora».
Prin urmare, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu are ca atribuții verificarea respectării sarcinilor de serviciu ale personalului din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului aflat în subordinea consiliilor județene”, a conchis ministrul Rovana Plumb.
*
„Să facem front comun pentru reducerea fenomenului violenței în școli”
Am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului educației naționale, Remus Pricopie, pe tema strategiei referitoare la reducerea fenomenului violenței în școli. Din păcate, în România, fenomenul violenței în școli a căpătat proporții cotidiene, opt școli din zece confruntându-se cu o anumită formă de violență: violență între elevi, violența elevilor împotriva profesorilor, violența profesorilor împotriva elevilor, violența unor tineri din afara școlii față de elevi sau chiar față de profesori. Un studiu al Institutului de Științe ale Educației arată că pe primul loc se află violența între elevi, urmată de violența elevilor față de profesori, pe ultimul loc aflându-se violența profesorilor împotriva elevilor. Astfel, fenomenul violenței este întâlnit în 73,3% din școlile generale și 80,6% din școlile postgimnaziale, am precizat în documentul trimis conducerii Ministerului Educației.
„Pentru prevenirea și combaterea fenomenului de violență, Ministerul Educației Naționale a elaborat o serie de documente strategice cu privire la problematica prevenirii și combaterii violenței și delincvenței juvenile în mediul școlar, care presupune o abordare integrată și care, în parteneriat cu alte instituții, sunt implementate la toate nivelurile (național, județean, local și cu precădere la nivelul unităților de învățământ)”, a precizat ministrul Remus Pricopie în răspunsul trimis. Ministrul a mai adăugat că, în conformitate cu strategia MEN, în prezent, la nivelul ISJ/ISMB s-au format comisiile pentru prevenirea și combaterea fenomenului de violență, din care fac parte reprezentanți ai ISJ/ISMB, directori de unități de învățământ, părinți, elevi, reprezentanți ai primăriilor, ai Jandarmeriei, Poliției județene/IGPR, Poliției de Proximitate.
„Din rapoartele transmise către MEN s-au desprins diferite inițiative, concretizate în programe și măsuri de prevenire a violenței în unitățile de învățământ, axate pe derularea de proiecte antiviolență, consiliere psihologică, participarea periodică a ofițerilor de prevenire și a polițiștilor de proximitate la ședințele cu părinții, organizarea de ședințe cu părinții ai căror copii au probleme de comportament, implementarea și monitorizarea aplicării la nivelul fiecărei unități de învățământ a unei proceduri de intervenție în situații de violență în mediul școlar, realizate în parteneriat de către toate instituțiile cu rol în prevenirea violenței locale”, a mai precizat ministrul educației. Remus Pricopie a afirmat, de asemenea, că, începând cu anul școlar 2012–2013, în colaborare cu MAI, s-a decis colectarea datelor privind cazurile de violență școlară pe patru categorii: atac la persoană, atentat la securitatea unității școlare, atentat la bunuri, alte fapte de violență sau atentate la securitate în spațiul școlar. „În ce privește cazurile de violență școlară pentru anul școlar 2012–2013, la nivel național numărul acestora a fost de 24.373, din care: 16.337 pentru atac la persoană, 776 pentru atentat la securitatea unității de
învățământ, 4.919 pentru atentat la bunuri și 2.341 pentru alte fapte de violență sau atentate la securitatea în spațiul școlar.
La nivelul județului Bacău, numărul cazurilor de violență în școală pentru anul școlar 2012–2013 a fost de 1.062, din care: 530 pentru atac la persoană, 90 pentru atentat la securitatea unității de învățământ, 283 pentru atentat la bunuri și 159 pentru alte fapte de violență sau atentate la securitatea în spațiul școlar”, a conchis ministrul educației naționale.
*
„Proiectele de investiții în pomicultură, extrem de importante pentru dezvoltarea fermelor de familie”
Dezvoltarea fermelor de familie, prin creșterea investițiilor în domeniul pomiculturii, constituie o prioritate pentru băcăuani. Pentru a obține informații legate de acest subiect, m-am adresat vicepremierului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, cu o interpelare pe tema derulării Programului de reconversie și replantare pentru pomicultura românească.
Am subliniat că pomicultura românească va avea din acest an un program de reconversie și replantare similar cu cel din viticultură. Potrivit declarațiilor oficiale, obiectivul principal al Ministerului Agriculturii este ca până în 2020 să atingem o suprafață de 200.000 de hectare cu livezi. Anunțul respectiv a fost primit cu deosebit interes de către numeroși agricultori din județul Bacău, care doresc să își îmbunătățească plantațiile de pomi, dar și să creeze altele noi, moderne și la standarde europene.
În răspunsul său, ministrul agriculturii a specificat că noul Program Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014–2020 conține un subprogram tematic pentru pomicultură, iar ghidurile specifice fiecărei măsuri sunt publicate pe site-urile www.madr.ro și www.apdrp.ro.
„Cei interesați pot depune proiecte în cadrul sesiunilor organizate de Grupurile de acțiune locală (GAL), dacă localitatea în care urmează a fi realizată investiția se găsește pe teritoriul unui GAL autorizat, iar respectivul GAL a prevăzut în Strategia de Dezvoltare Locală măsura prin care se va realiza investiția, respectiv măsura 121 – «Modernizarea exploatațiilor agricole».
Până acum, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013, s-a acordat prioritate proiectelor de investiții în pepiniere și plantații de pomi și arbuști fructiferi, căpșunării etc.”, a subliniat vicepremierul Daniel Constantin. De asemenea, la întrebarea mea cu privire la ponderea suprafeței pomicole actuale, atât la nivelul țării, cât și în județul Bacău, ministrul agriculturii a răspuns că în prezent suprafața totală de livezi și pepiniere pomicole a României este de 196.753 de hectare, din care în județul Bacău 2.667 de hectare.
*
„Elevii merituoși din Moinești, încurajați să obțină performanțe prin Programul «Vreau să fiu parlamentar»”
Voi continua și în această sesiune parlamentară să susțin performanțele educaționale ale elevilor din colegiul nr. 7 Bacău. În această toamnă, am inițiat Programul „Vreau să fiu parlamentar”, care se adresează unor adolescenți cu rezultate deosebite, atât la învățătură, cât și în activitățile extrașcolare. În cadrul acestui program, zece elevi ai liceelor din municipiul Moinești au șansa de a cunoaște îndeaproape activitatea și programul de lucru ale unui deputat, exact la locul de muncă al acestuia. Săptămâna trecută, primii doi tineri selectați în acest proiect, Cristian Marcu și Răzvan
Moței, elevi în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinești, m-au însoțit timp de două zile la activitățile desfășurate în Camera Deputaților.
Cei doi elevi merituoși au fost lângă mine pas cu pas în cele două zile petrecute la Palatul Parlamentului. Nu numai că au avut ocazia să cunoască cu exactitate activitatea și preocupările zilnice ale unui parlamentar, dar cei doi au avut posibilitatea să urmărească pe viu ședința plenului Camerei Deputaților, ședințele comisiilor de specialitate, precum și întrunirea grupurilor parlamentare. Au văzut în timp real ceea ce trebuie să facă un parlamentar la locul de muncă și, de asemenea, au fost încântați să cunoască și alți deputați, precum și funcționari publici din stafful Camerei Deputaților. În rezumat, cei doi elevi din Moinești au cuprins în cele două zile petrecute la Parlament tot ce trebuie să cunoască un tânăr care dorește să urmeze o carieră politică.
De remarcat este faptul că liceenii care sunt incluși în Programul „Vreau să fiu parlamentar” au fost selecționați în baza rezultatelor excelente avute la învățătură, dar și a participării lor la acțiuni de voluntariat și alte activități extrașcolare.
Cum am mai spus în repetate rânduri, voi susține cât îmi stă în puteri performanța școlară la toate nivelurile, mai ales în colegiul meu parlamentar, unde elevii au posibilități mai limitate. Prin inițierea acestui program, doresc să creez o emulație pozitivă în rândul elevilor din colegiul meu, în așa fel încât fiecare să-și dorească să fie primul, și la note, și la disciplină, și la comportamentul de acasă și din societate.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Miron Alexandru Smarandache · 23 septembrie 2014 · monitorul.ai