Viorel Ionel Blăjuț

„Avem nevoie de legi bune”

România are mare nevoie în continuare de legi foarte bune!

Este o afirmație care trebuie repetată cu tărie ori de câte ori suntem în fața unei noi modificări a componenței Executivului, pentru că, deseori, luați de valul schimbărilor, de dragul schimbărilor, guvernanții uită sau doar se fac că uită lucrul cel mai important: că nu măsurile populiste, ci doar cele necesare pot dezvolta România.

S-a vorbit de câteva ori în ultima vreme de suprataxarea marilor averi, dar nu s-a explicat deloc în ce ar consta utilitatea acestei măsuri sau cum s-ar putea efectiv aplica ea și cui. Nu s-a vorbit nici măcar de faptul că există averi dobândite prin muncă și averi dubioase, care nu pot fi justificate.

Care dintre acestea ar trebui suprataxate? Cum taxezi o avere despre care doar bănuiești că există? Ce se întâmplă cu cel care în acte trăiește din ajutoare sociale, dar în bancă deține, sub alte nume, zeci de milioane de euro? Cum deosebești antreprenorul de interlop, patronul de bișnițar, averea legală de averea ilicită, averea recunoscută de cea ascunsă?

Atâta vreme cât nu ai răspunsuri corecte la astfel de întrebări, o lege despre suprataxarea marilor averi poate face mai mult rău decât bine. O astfel de măsură poate avea efectul unui bumerang. Ea îi poate alunga din țară pe oamenii de afaceri cinstiți sau îi poate obliga să-și ascundă averile.

Un patron corect și bogat este oricum un mare contributor la bugetul de stat. De ce ar trebui suprataxat? Pentru că respectă regulile?

Nu ar fi mai util României un set de legi care să încurajeze oamenii de afaceri bogați să investească în sport, în cultură, în cercetare ori în asistență socială? Eu sunt convins că da!

Haideți să facem din oamenii cu averi mari un motor al dezvoltării economice, și nu subiectele unor experimente care ne-ar putea conduce într-o fundătură!

*

„Statistica izolării sau de ce are nevoie Iașiul de infrastructură modernă”

O centralizare recentă, efectuată de Oficiul Național al Registrului Comerțului pe baza datelor privind societățile cu participare străină la capital și valoarea capitalului social subscris, în ultimii 22 de ani, dezvăluie un aspect uluitor despre Iași – al doilea oraș al țării în anul 1991.

Potrivit acestui clasament, între 1991 și 2013, Iașiul a atras doar 0,51% din totalul investițiilor străine subscrise de firmele cu capital străin la nivel național. Aceasta înseamnă doar 528 de milioane de euro în 22 de ani. Potrivit acestui indicator, județul meu se clasează pe locul 24 la nivel național, fiind depășit de Bacău sau Suceava, județe tot din Regiunea Nord-Est, cea mai săracă din România.

În intervalul amintit, pe întreg teritoriul național au fost constituite aproape 193.000 de unități economice de către investitori de altă naționalitate decât cea română. Dintre acestea, doar 1,53% au fost înregistrate în județul Iași, județul cu cea mai numeroasă populație din România.