Constantin Adăscăliței

## „Avem nevoie de mai multe locuințe pentru tineri”

Dacă întrebăm 100 de tineri ieșiți de pe băncile școlii ce vor să realizeze în viață, 90 dintre ei ar răspunde invariabil: loc de muncă, întemeierea unei familii, achiziția unei locuințe. Despre acest ultim deziderat al oricărui tânăr responsabil voi vorbi în declarația politică de astăzi, achiziția sau construcția unei locuințe, ca element determinant în procesul socioevolutiv, de stabilitate și de confort al indivizilor unei societăți. Într-adevăr, ca o caracteristică națională, mai

pregnantă decât în Occident, achiziția unei locuințe este strâns legată de întemeierea familiei tinere și influențează direct atât calitatea vieții, cât și capacitatea demografică a populației.

În România, INS evaluează un necesar de fond locativ de aproximativ 1 milion de locuințe (circa 100.000 anual), în condițiile în care investițiile în construcții nu reușesc să finalizeze mai mult de 15-20.000 de locuințe. Precizăm că peste 95% din aceste investiții sunt private, investițiile bugetare în domeniu fiind nesemnificative.

Cu un așa de larg grup-țintă, evident că fiecare guvernare a pus această problemă, cel puțin declarativ, pe lista de priorități și chiar le atribuim tuturor guvernelor prezumții de bune intenții, deoarece fiecare guvernare a prins un anumit moment al pieței imobiliare, care, după cum știm, a fluctuat de multe ori imprevizibil.

Reținem însă două programe naționale care și-au demonstrat funcționalitatea, și anume ANL-ul de pe vremea lui Adrian Năstase, program cu ușor caracter social, și programul „Prima casă”, lansat în 2009 și în prezent îmbunătățit, program prin care statul garantează valoarea împrumutului, astfel încât persoanele cu venituri mici au putut obține creditarea în limitele prevăzute de normativ. În cazul programului „Prima casă” nu s-a impus, din câte știm, vreo limită de vârstă, singura condiție fiind ca în trecut persoana să nu mai fi beneficiat de credit ipotecar. Operațional din 2009, programul „Prima casă” a permis încheierea unui număr de 130.000 de tranzacții, reprezentând un fond de garantare de 2,6 miliarde euro. Din totalul de contracte au fost executate aproximativ 300 de garanții, însumând un total sub 10 milioane euro, mai puțin de 0,1% din întregul program.

Pe bună dreptate, membrii Guvernului consideră „Prima casă” cel mai popular program guvernamental, fapt ce a atras după sine îmbunătățirea sa în 2015, în principal prin mărirea plafonului și a fondului de garantare, dar și relaxarea condițiilor privind construcția de locuințe. Cu toate acestea, „Prima casă” nu a ieftinit locuințele, ci, dimpotrivă, făcându-le inaccesibile pentru cei cu venituri foarte mici. În aceste condiții, la fel cum am adaptat „Prima casă”, trebuie să adaptăm și programele ANL la realitatea zilei. De exemplu, ANL are de la înființarea sa 25.000 de locuințe construite, plus încă 2.000 în construcție. La necesarul citat la început se vede clar că este nevoie și de creșterea acestor investiții publice, ceea ce înseamnă și o capitalizare directă a economiei.