Susținerea scrisorii deschise prin care se cere retragerea de la consultare a documentului numit „Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014–2020”
Săptămâna trecută vă anunțam inițierea unei campanii destinate persoanelor cu handicap din România,
handicapații, așa cum îi numește cu atâta ușurință majoritatea.
Campania „Avem oameni, nu handicapați” are drept temă acordarea de șanse egale, ÎN TOT!, pentru persoanele cu handicap din România, obiectivele sale fiind: împărtășirea valorii fundamentale a respectării, fără discriminare, a drepturilor omului pentru toate persoanele cu handicap din România și acordarea de șanse egale, crearea cadrului legislativ adecvat și complet pentru integrarea totală în societate a persoanelor cu handicap din România, promovarea și apărarea drepturilor persoanelor cu handicap din România, promovarea pe piața muncii a persoanelor cu handicap din România, educarea, informarea corectă a cetățenilor români și schimbarea mentalității cu privire la persoanele cu handicap din România.
În acest sens, vreau ca, prin intermediul acestei declarații politice, să anunț în mod public susținerea mea față de demersul inițiat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP), Fundația „Alături de Voi” România (ADV), Centrul de Asistență pentru Organizațiile Neguvernamentale (CENTRAS), Fundația Alpha Transilvană și Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR) care au adresat o scrisoare deschisă ministrului fondurilor europene, domnul Eugen Orlando Teodorovici, prin care cer retragerea de la consultare a documentului numit „Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014–2020” și propunerea unei analize care „să conțină viziunea Guvernului României cu privire la prioritățile de finanțare în următorul ciclu financiar și implicit viziunea de dezvoltare a investițiilor din România în perioada 2014–2020”, așa cum se arătă pe site-ul Institutului pentru Politici Publice.
Lansez, astfel, public, o invitație semnatarilor respectivei scrisori deschise de a se alătura campaniei pe care am inițiat-o, din dorința comună de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap din România și integrarea lor la toate nivelurile societății noastre.
Vă redau, mai jos, textul scrisorii deschise, așa cum este ea prezentată pe site-ul Institutului pentru Politici Publice.
## „Stimate domnule ministru,
Ne adresăm dumneavoastră în contextul finalizării, cel puțin la nivel formal, a primei etape a procesului de consultare la nivelul Comitetelor Consultative Tematice de la ministere cu privire la stabilirea priorităților strategice naționale în legătură cu viitorul exercițiu financiar 2014–2020 și preluarea, de către Ministerul Afacerilor Europene, a misiunii de finalizare a documentului strategic în domeniu (varianta care circulă public în acest moment fiind cea denumită „Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014–2020”).
În baza experienței, implicit a studiilor aprofundate realizate în ultimii 10 ani, vă solicităm respectuos, domnule ministru, să aveți în vedere următoarele observații care concretizează obiectivele pe care statul român apreciem că ar trebui să și le asume mai ferm, în ce privește una dintre cele mai mari provocări ale acestui secol, anume: promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, respectiv promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă. Observațiile noastre se concentrează asupra unuia dintre grupurile vulnerabile cel mai discriminat în România – persoanele adulte cu dizabilități.
Avem această așteptare privind asumarea, de către Guvernul României, a unor obiective cu adevărat orientate către creșterea calității vieții persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile nu numai din perspectiva oportunităților generate de fondurile structurale, dar mai ales datorită angajamentelor asumate de către țara noastră încă din 2010, prin ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
Pe acest fond, considerăm că în cadrul unui document care are drept scop pe acela de a sintetiza direcțiile prioritare de acțiune/obiectivele tematice în baza cărora se vor orienta finanțările în perioada 2014–2020 ar fi trebuit să existe cel puțin o serie de propuneri concrete care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor tematice anunțate, precum cele menționate mai jos:
Pentru creșterea posibilităților de angajare a persoanelor cu dizabilități
Finanțarea serviciilor de tip angajare asistată prestate de către furnizori autorizați de servicii de ocupare publici sau privați (în conformitate cu HG nr. 277/2002, în baza unor standarde clare de performanță).
Acordarea dreptului participării la programe de formare profesională a adulților și persoanelor care nu au absolvit un ciclu școlar complet (situație extrem de frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu dizabilități).
Stabilirea unor indicatori minimali cantitativi și calitativi privind angajarea/plasarea pe piața liberă a muncii a persoanelor cu dizabilități în proiectele de incluziune socială – în special în proiectele din domeniul economiei sociale.
Finanțarea de proiecte privind accesibilizarea și adaptarea mediului de lucru pentru persoanele cu dizabilități diverse (fizice, mentale, senzoriale).
Finanțarea multifond a proiectelor care au ca obiectiv integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și/sau creșterea plafoanelor de cheltuieli de tip FEDER pentru a permite achiziția de echipamente, tehnologii asistive etc. pentru accesibilizarea locurilor de muncă.
În prezent, deși legea prevede faptul că angajatorii cu peste 50 de angajați au obligația de a integra pe piața muncii minimum 4% persoane cu dizabilități, nici măcar instituțiile publice nu respectă această prevedere. În medie, ministerele au sub 1% persoane cu dizabilități angajate, în timp ce în administrația locală media ponderii angajaților persoane cu dizabilități este de 2%. Alternativele oferite – acelea de a plăti în cuantumul salariilor aferente persoanelor cu dizabilități o sumă către bugetul de stat sau de a cumpăra produse/servicii de la unități protejate autorizate – nu sunt de natură să încurajeze în mod real incluziunea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Mai mult, în anumite situații, legislația incidentă în domeniu nu respectă dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități (exemplu: acest drept le este interzis persoanelor cu dizabilități puse sub tutelă).
Pentru îmbunătățirea calității vieții în comunitate a persoanelor cu dizabilități
Finanțarea infrastructurii sociale a serviciilor dezvoltate în comunitate, concomitent cu sistarea finanțării obiectivelor de menținere/reabilitare/extindere a instituțiilor rezidențiale din fonduri structurale.
Tragem din nou un semnal de alarmă autorităților statului român că finanțarea – care atinge în acest moment un nivel de peste 25 milioane de euro – a modernizării și chiar a extinderii centrelor rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități din mai multe locuri din țară, în care (în pofida investițiilor în infrastructură) viața beneficiarilor nu s-a
îmbunătățit cu nimic, va duce, mai devreme sau mai târziu, la sancționarea țării noastre de către forurile europene. Asemenea investiții în infrastructură de tip centru rezidențial de mare capacitate sunt considerate de alte state membre ilegale, în contextul ratificării de către UE a Convenției pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. Din diverse motive, autoritățile statului român refuză să accepte că investiția financiară în aceste instituții rezidențiale, cu beneficiari care ajung și la 300, înseamnă privarea unor cetățeni români cu anumite dizabilități de dreptul la o viață normală și de o serie de alte drepturi fundamentale, încălcând Convenția, care este parte din legislația națională.
Sunt state membre ale UE, cum ar fi Slovacia, care au modificat, cu argumente corespunzătoare în negocierile de la Comisie, chiar conținutul Programelor Operaționale în cadrul actualului exercițiu financiar pentru a se alinia la prevederile Convenției în ceea ce privește crearea de servicii în comunitate pentru persoanele cu dizabilități, dând posibilitatea imediată unor investiții de aproximativ 180 de milioane de euro în închiderea centrelor rezidențiale și în dezvoltarea de servicii în comunitate. România refuză să accepte această problemă, iar sistemul public este refractar la deschiderea contractării serviciilor de către operatori privați. Propunem, pe această cale, utilizarea fondurilor pentru infrastructură socială disponibile în viitorul exercițiu financiar pentru dezvoltarea serviciilor în comunitate – respectiv locuințe protejate – și sprijinirea procesului de dezinstituționalizare, precum și servicii de sprijin și servicii de recuperare.
În fine, atragem atenția că acest obiectiv este explicit și în Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului European de Dezvoltare Regională (care vorbește foarte clar despre tranziție de la serviciile instituționale la serviciile prestate de colectivitățile locale!), respectiv obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.080/2006.
Pentru creșterea accesibilității la servicii și la mediul fizic pentru persoanele cu dizabilități
Criteriul accesibilității mediului fizic, respectiv a celui comunicațional trebuie să devină unul eliminatoriu pentru toate proiectele finanțate din fonduri structurale, nu doar pentru cele care au drept obiectiv explicit incluziunea socială.
Vă semnalăm că, în prezent, nivelul de accesibilitate a serviciilor/mediului fizic pentru persoanele cu dizabilități a atins un nivel critic – sub 50% din municipiile reședință de județ din România au infrastructură rutieră accesibilizată pentru persoane cu diferite dizabilități, accesul la servicii de informare/comunicații pentru persoanele cu dizabilități este cvasiinexistent (exemplu: nu există în instituțiile publice/instanțe servicii/materiale disponibile în limbaj Braille, limbaj ușor de înțeles, interpreți pentru persoanele cu deficiențe de auz și vorbire etc.).
Apreciem că documentul invocat anterior, în forma sa prezentă, nu este de natură să acomodeze aceste propuneri, prin urmare, vă solicităm, domnule ministru, să retrageți din consultare acest document și să repuneți în discuție o versiune care să cuprindă alternative viabile, inclusiv în ceea ce privește incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.
Vă mulțumim anticipat, asigurându-vă totodată de întreaga disponibilitate a organizațiilor semnatare de a contribui cu sugestii și propuneri concrete în acest sens, astfel încât oportunitatea oferită de fondurile structurale în
România să fie canalizată în primul rând înspre creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități pe care sperăm ca și Domnia Voastră să o vizați.
Cu deosebit respect,
Elena Iorga, director de programe, Institutul pentru Politici Publice
Angela Achiței, președinte executiv, Fundația „Alături de Voi”
Andreia Moraru, director executiv, Fundația Alpha Transilvană
Francisc Simon, președinte, Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România
Nicoleta Predescu, manager general, Asociația Pro ACT Suport
Elisabeta Moldovan, copreședinte, Ceva de Spus Raluca Popescu, copreședinte, Ceva de Spus
„Mesaj de Ziua Europeană a Victimelor Terorismului”
Terorismul a devenit una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă întreaga lume, ca manifestare a lipsei de toleranță, a violenței extreme și a desconsiderării față de ființa umană, indiferent de religia, etnia, cetățenia sau apartenența sa la un stat.
Cu ocazia marcării pe data de 11 martie a Zilei Europene a Victimelor Terorismului, o zi simbol al violentelor atacuri teroriste și pierderi de vieți omenești din ultimul deceniu, vă invit pe toți la o cât mai serioasă angajare în lupta pentru combaterea terorismului, de orice fel ar fi acesta, și, de asemenea, la toleranță și respect față de viață și de valorile fundamentale ale ființei umane.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.