Radu Zlati

„Avem un buget – să spunem nu șantajului prezidențial” Recent am adoptat, în cel mai reprezentativ și democratic for al statului român, Parlamentul, bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale.

Nu voi comenta aici și acum dacă acest buget este bun sau rău, cât este el de bun și în ce măsură este el rău. Arhitectura sa, sursele de finanțare și direcțiile de cheltuire a banului public au fost discutate atât în cadrul societății civile, cât și în Parlament. Cam tot ce era de spus, a fost spus – fie în favoarea, fie împotriva acestui buget.

În final, reprezentanții aleși de către poporul român să facă legi – iar bugetul este, cu excepția Constituției, cea mai importantă lege pe care noi, parlamentarii, o putem discuta și vota – au decis prin vot adoptarea acestui buget. Cu alte cuvinte, USL, forța politică dominantă în plan legislativ, și-a asumat acest buget. În toate capitolele sale.

În mod poate nu surprinzător, președintele statului român a decis să facă uz și abuz de toate formele pe care Constituția (care s-a dovedit nu o dată vulnerabilă la abuzul prezidențial) le permite, în vederea blocării (și, de ce nu, a modificării) bugetului de stat.

Motivul invocat a fost construirea bugetului inclusiv pe o taxă (acciza suplimentară de 7 eurocenți pe litrul de combustibil) pe care președintele Băsescu o contestă. Cu alte cuvinte, același președinte care patru ani la rând a promulgat bugete care însumate au însemnat o majorare pe accizele la combustibili de circa 50% față de cea percepută în 2008 contestă un buget care prevede o majorare a acelorași accize de circa 7–8%. Evident, ținta sa nu este servirea poporul român în ceea ce privește interesele economice ale acestuia, un popor adus la sapă de lemn în timpul guvernelor Boc–MRU, aflate sub oblăduirea directă a jupânului de la Cotroceni, ci un șantaj ordinar la adresa Parlamentului și a Guvernului USL, un șantaj care are în

vedere doar satisfacerea unor interese politice, personale sau de grup din aria Cotrocenilor.

În fața acestui șantaj, reacția parlamentarilor USL (precum și cea a Guvernului Ponta) ar trebui să fie aceea de respingere. Dacă va fi nevoie, vom veni și vom vota din nou bugetul retrimis de către președintele demis de popor, chiar dacă va fi în toiul vacanței parlamentare. Și, dacă va fi nevoie, vom aștepta până la o eventuală pronunțare a Curții Constituționale.

Dar nu ar trebui sub niciun pretext să cedăm acestui șantaj. Căci, dacă vom ceda o dată, vom deschide șirul unor șantaje și cedări care nu pot fi, din principiu, acceptate. Căci electoratul român ne-a trimis în Parlament pe noi, parlamentarii USL, să facem „Dreptate până la capăt”, iar nu să le dăm dreptate lui Băsescu și clicii sale.