Mihai Aurel Donțu

„Avem un președinte supărat pe țară”

Președintele Băsescu ne-a arătat în ultimele luni, bineînțeles după ce i-a fost validat al doilea mandat în fruntea țării, că s-a schimbat peste noapte, devenind dintr-o dată extrem de irascibil cu toate categoriile sociale cu care intră în contact.

Avem acum parte de un președinte diferit de cel din primul mandat, care nu pierde nicio ocazie de a le vorbi cetățenilor săi ori acuzator, ori zeflemitor sau chiar jignitor atunci când este abordat public de vreun român.

În ultima vreme, președintele, care nu demult se scălda zilnic în băi de mulțime și care declara înflăcărat, cu mâna pe inimă, că-și dedică întregul mandat prezidențial poporului său, se poartă, în prezent, ca și cum îl deranjăm foarte tare cu toții și nu-și dorește altceva de la noi decât să-l lăsăm să trăiască singur și liniștit în această țară.

Pe domnul Băsescu îl supără, mai nou, oricine i se adresează, oricine manifestează sau protestează în vreun fel în România: l-au supărat profesorii cu pretențiile lor exagerate de a fi plătiți mai bine pentru munca lor delicată, cu atâtea generații de copii, l-au supărat medicii, salvatori de vieți, care îndrăznesc să ceară condiții mai bune în spitale pentru pacienții lor, în loc să plece cu toții din țară, l-au supărat funcționarii, indiferent de categorie, doar pentru că sunt bugetari și vampirizează bugetele austere ale domnului Boc, l-au supărat fermierii, deoarece au avut tupeul să protesteze zgomotos în fața Palatului său, în loc să falimenteze mai repede agricultura, l-au supărat pensionarii, pentru că nu și-au lăsat veniturile amputate atunci când a dorit dumnealui și au devenit, dintr-o dată, o mare nesfârșită de asistați, care nu fac altceva decât să producă deficite uriașe.

Ultimii care au avut îndrăzneala să-l supere pe președinte au fost polițiștii și jandarmii: marșul neautorizat al celor 6.000 de polițiști care au ieșit în stradă vinerea trecută l-a determinat pe președintele Traian Băsescu să renunțe la serviciile Poliției și Jandarmeriei și să ceară Guvernului să rezolve „imediat problemele de disciplină și respectare a legii în Ministerul Administrației și Internelor”.

De această dată, supărarea președintelui s-a transformat într-o vehemență fără precedent, dându-i acestuia posibilitatea de a porni un adevărat uragan împotriva autorităților statului care au permis acele proteste considerate de dumnealui ilegale și de a arunca cu tunetele și fulgerele din dotare, care să necesite, în regim de urgență, și consecințe demisionare: „Polițiștii și jandarmii au încălcat legea. Vor avea o dificultate în a cere respectarea legii la manifestațiile altor categorii profesionale. Polițiștii au subminat autoritatea statului român.”

Efectele discursurilor sale pline de acuzații nervoase nu s-au lăsat prea mult așteptate și președintele a obținut, imediat, rezultatul poruncit: demisii pe bandă rulantă. Astfel, șefii Jandarmeriei, Olimpiodor Antonescu, DGIPI, Ștefan Pop, și Departamentului de Ordine și Siguranță Publică, Dan Valentin Fătuloiu s-au simțit datori să-și fluture demisiile, dar ministrul Blaga chiar a demisionat, grăbindu-se să îndeplinească dorința aducătoare de calm prezidențial.