Tinel Gheorghe

Ba îmi asum, dar nu trebuie să rămână de fiecare dată aici.

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

Astăzi trebuia să continui serialul acela, cu reforma Parlamentului, de Valeriu Zgonea. Însă, dat fiind faptul că ieri au apărut niște aspecte care ne-au dat un pic peste cap și pe care puterea a încercat să le pună în cârca opoziției, făcându-o vinovată că, vezi, chipurile, Doamne, din cauza aia n-a trecut legea, că n-a vrut opoziția și că nu și-a mobilizat opoziția oamenii, o să mă refer la ce s-a întâmplat ieri și la „abnegația” ministrului agriculturii, Daniel Constantin, care a vorbit de la acest microfon cât a vorbit în patru ani de zile în Parlamentul României.

Modificarea Legii îmbunătățirilor funciare propusă de putere nu rezolva problema sistemului de irigații din România și nici a beneficiarilor acestui sistem, dar rezolva o mare problemă, rezolva finanțarea printr-un miliard de euro a unor contracte avantajoase. Noi n-am făcut altceva, și în comisie, și în dezbaterile generale, și ieri, decât să-i cerem să ne prezinte acel program de reabilitare pentru un miliard de euro sau măcar pentru primul an, 2016, 145 de milioane de euro, pentru că aveam memoria vie a mandatului 2001–2004, când fostul ministru al agriculturii, tata-socru, unul dintre mentorii domnului Constantin, cheltuise tot un miliard de euro și tot pentru reabilitarea sistemului de irigații pentru un milion și jumătate de hectare. Și toată lumea s-a întrebat după ce a plecat domnul Sârbu unde e infrastructura aia de un milion și jumătate de hectare și cine a preluat-o. Aveam exemple, știam unde se duc banii!

Le-am spus și în comisie că nu un miliard de euro, nici măcar un cent nu-și mai poate permite România să cheltuiască fără să argumenteze și fără să justifice. Or, ce trebuia să facă el? Trebuia să vină cu programul de reabilitare eșalonat pe cei patru ani de zile pe care el și-l dorea să-l implementeze. Că se schimba într-o mică sau mai mare măsură, că se armoniza în funcție de dorințele politice ale celor care guvernau țara, e altceva.

Însă o viziune asupra a ceea ce vrei tu să faci cu un miliard de euro trebuie să ai. Un miliard de euro nu-l scoți din buzunarul din stânga și-l muți în dreapta cum vrei tu, mai ales printr-o lege specială. Are la îndemână Legea bugetului. Îi ceri ministrului agriculturii să vină la Legea bugetului cu acest miliard de euro fundamentat, eșalonat, așa cum spune Legea bugetului, pe patru ani de zile, ce proiecte, și atunci opoziția va vota. Altfel însă o să rămânem în categoria „marile tunuri” încercate de PSD și blocate de opoziție din motive extrem, extrem de pertinente.

Și, pentru că nu vreau să plec de aici fără să mă refer și la celălalt motiv, la trecerea în proprietate privată din domeniul privat al statului către societățile comerciale institutele de cercetări, de dezvoltare etc., am întrebat în comisie dacă modificăm Legea nr. 18 prin acest articol. Mă gândeam că a pierdut sau a uitat PSD-ul să pună în posesie și cu infrastructura de irigații pe cineva. Și am întrebat și eu, așa, ca simplu cetățean și ca membru al Comisiei de agricultură: „Spuneți-ne și nouă care sunt societățile alea comerciale, institutele de cercetări care vor beneficia, că bănuiesc că aveți o listă, un inventar cu acești beneficiari.” Zice: „Nu, ipotetic.” A, deci încercați să reglementați, să introduceți în