Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 octombrie 2011
other · adoptat
Ioan Munteanu
Aprobarea unei modificări a ordinii de zi 52
Discurs
„Banii europeni”
Plățile făcute de autoritățile române pentru proiectele finanțate din fonduri europene cunosc mari fluctuații de la o lună la alta, dovedind astfel incapacitatea administrației de a rezolva în mod convenabil această problemă de interes național.
Concret, de la începutul anului s-a înregistrat o absorbție de doar un miliard de euro, adică o treime din obiectivul anual, iar în lunile iulie și august nu au intrat decât 80 de milioane de euro pe lună în conturile beneficiarilor de proiecte europene. Interesant este faptul că în aceste două luni nu a apărut niciun ban în contul Ministerului Transporturilor, acolo unde există un sistem propriu de finanțare.
În general, autoritățile explică declinul absorbției de fonduri prin faptul că funcționarii responsabili de gestionarea acestor sume nu au suficiente deprinderi și experiență pentru a procesa cererile de rambursare, cât și faptul că sunt ocupați cu reverificarea contractelor cu probleme.
O explicație pentru evoluția slabă a plăților este oferită de către directorul din cadrul Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), Ștefan Ciobanu, care consideră că „plăți s-au făcut, dar se văd cu întârziere în statisticile noastre (...) pentru că în cadrul unor proiecte aprobate de către Comisia Europeană nu s-a semnat încă decizia de finanțare. În momentul în care se semnează, autoritatea de management va recupera banii, pentru că, deocamdată, s-au făcut plăți pe proiecte care nu au fost încă aprobate” (Ziarul Financiar, 13 septembrie 2011).
O trecere în revistă a valorii plăților totale din economia românească prin proiectele finanțate din fonduri europene arată că doar un miliard de euro reprezintă contribuția Comisiei Europene, restul de 1,8 miliarde de euro fiind plătiți de la bugetul de stat. Altfel spus, doar 5% din cei 19 miliarde de euro destinați României ca fonduri structurale au fost rambursați până în prezent de Bruxelles în contul cheltuielilor pentru programele cu bani europeni. La jumătatea anului 2011, Comisia Europeană a blocat fonduri nerambursabile în
valoare de 800 milioane euro pentru proiecte din Programul Operațional Regional (POR), în urma unor misiuni de audit care au constatat nereguli pe achizițiile publice în cazul a 43 de proiecte (din 124 verificate) finanțate de către UE.
„Facem toate eforturile pentru a ne atinge obiectivul privind absorbția celor 3 miliarde de euro pentru acest an, a declarat directorul ACIS, Ștefan Ciobanu. Anul acesta nu există niciun risc să pierdem banii, însă pentru anul viitor țintele de absorbție vor fi mai mari. 2013 va fi cel mai dificil an.”
Această perspectivă deloc încurajatoare a determinat Guvernul Boc să recurgă la varianta înființării unui nou minister care să rezolve incapacitatea administrației de a atrage fonduri europene nerambursabile de peste 19 miliarde de euro. Ministerul fondurilor europene, creat special pentru un apropiat al puterii, fostul comisar european Leonard Orban, va reuși oare să surmonteze actuala stare de lucruri? Dacă în aproape cinci ani de la lansarea programelor finanțate din fonduri UE România nu a reușit să atragă decât 2,8 miliarde de euro (inclusiv prefinanțări de la bugetul de stat) din cele 20 puse la dispoziție de către UE, se vor vedea progresele anunțate cu surle și fanfară de către purtătorii de mesaje-șoc ai premierului?