Viorel Ionel Blăjuț

„Barajul de la Lunca Pașcani, o investiție esențială, mereu amânată”

Nu mai este nicio îndoială că asistăm peste tot în lume și, bineînțeles, și în România la schimbări dramatice de regim climatic. Astfel, la noi în țară, au avut loc doar în ultimii ani fie secete prelungite, fie, mai ales, inundații masive care s-au soldat din nefericire și cu victime omenești. Periodic, în județul Iași, astfel de drame se întâmplă din cauza revărsării râului Siret!

Ce este de făcut pentru a veni în ajutor oamenilor tot mai afectați de modificările climatice și mai ales în sprijinul celor loviți de revărsarea apelor?

În primul rând, este nevoie de o supraveghere mai atentă a tuturor bazinelor hidrografice. Tocmai de aceea, aduc din nou în discuție barajul de la Lunca Pașcani, județul Iași. După cum am mai spus și în anii trecuți, lucrările au început în anul 1985, pe vremea regimului comunist, adică exact în urmă cu 30 de ani, și au consumat până azi mai mult de 100 de milioane de euro. Scopul complexului hidroenergetic era atât producerea de curent electric ieftin, cât și protejarea locuitorilor din zonă de desele inundații provocate de râul Siret.

Din păcate, nu se mai întâmplă nimic la Lunca Pașcani, deși Hidroelectrica a ieșit de ani buni din insolvență, iar Guvernul a promis de mai multe ori bani pentru continuarea lucrărilor. Mai menționez că proiectul inițial prevedea ca Hidroelectrica să construiască atât barajul, cât și centrala electrică. Ulterior, în ecuație au intrat și Apele Române, care și-au arătat disponibilitatea de a participa la lucrări. Suma necesară finalizării proiectului ar fi, potrivit oficialilor din Guvern, de circa 125 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă.

În aceste condiții în care devine tot mai evident că Guvernului îi va fi imposibil să aloce fie și o tranșă rezonabilă din această sumă, propun atenției dumneavoastră următoarea variantă de lucru: ca proiectul să treacă, în cea mai mare parte a sa, adică îndeosebi în ceea ce privește lucrările de regularizare și de îndiguire, în subordinea Ministerului Mediului. În acest mod, apare posibilitatea fericită de a accesa fonduri europene destinate protejării mediului, atât de necesare pentru deblocarea proiectului.

Consider că nu mai avem voie să tergiversăm lucrările de la Lunca Pașcani. Nici vremurile, dar nici vremea nu ne mai așteaptă!

Cu speranța că măcar de data asta, în prag de primăvară ploioasă, Guvernul României va alege calea cea înțeleaptă.