Nicolae Ciprian Nica

„Băsescu – spor la căutat sticla!”

În acest weekend, la Alexandria, USL a prezentat Strategia „Agricultura și dezvoltarea satului românesc – prioritatea USL”. Deoarece în dezbaterea televiziunilor de știri s-a căutat sticla lui Băsescu, în loc să se discute despre ceea ce dorește USL să facă în domeniul agriculturii, mă voi referi eu la aceste aspecte, arătând, în același timp, care este starea actuală a agriculturii. Fac acest lucru mai ales pentru că reprezint un colegiu în care majoritatea cetățenilor trăiesc din agricultură, în special din viticultură.

Încep prin a arăta că din cele 23,8 milioane de hectare de teren, cât însumează teritoriul României, suprafața agricolă a țării este de 14,7 milioane hectare, respectiv 61,7%. Terenul arabil ocupă circa 64% din suprafața agricolă, 33% din aceasta este ocupată cu pășuni și fânețe, iar viile și livezile reprezintă circa 3%. România se găsește pe locul șase din Europa ca suprafață agricolă utilizată, după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia, și pe locul 5 ca suprafață arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia.

Raportul dintre suprafața arabilă a țării și numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 hectare teren arabil, valoare aproape dublă față de media UE 27, care este de 0,212 hectare/locuitor. Se observă ușor că statistica ne plasează într-o poziție privilegiată, de optim între volumul de resurse și nivelul lor, raportat la mărimea populației.

Totuși, statisticile arată că în 2009 au fost lucrate aproximativ 6,8 milioane hectare de teren, adică 46,25% din suprafața agricolă a României.

În aceste condiții, importurile de produse agroalimentare au însumat 3,72 miliarde euro în 2010, iar deficitul din

comerțul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro.

Conform statisticilor, pe primele locuri în topul importurilor alimentare se situează carnea de porc (10,2% din total), zahărul (5,2%) și carnea de pasăre (4,2%), urmate de șroturi de floarea-soarelui și soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) și porumb (3,5%). Mai mult, importurile din primele patru luni ale lui 2010 de ceapă, usturoi, praz, morcovi, napi și sfeclă roșie au crescut cu 45% comparativ cu aceeași perioadă din 2009, importurile de varză, conopidă, gulii comestibile și salată verde au crescut cu 34% și cel de castraveți cu aproape un sfert.

Aceste statistici sunt explicabile dacă avem în vedere faptul că după 1989 suprafața ocupată de sere a scăzut cu 79%, de la 1.445 hectare la 306 hectare de sere, livezile s-au contractat cu 47%, de la 371.996 hectare la 196.701 hectare, iar parcelele cultivate cu legume s-au redus cu 3%.

În ceea ce-i privește pe viticultorii din România, și acest sector este decimat de importuri. România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial și al șaselea producător de vinuri din Europa, după Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia țărilor viticole europene, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie pe rod de 183.400 hectare în 2010. În ultimii douăzeci de ani patrimoniul viticol s-a diminuat drastic, între anii 1991 și 2008 țara noastră a scos din evidențe peste 60.000 hectare vie, majoritatea din soiuri nobile pentru vin și de masă.