Voi depune un proiect legislativ ce prevede ca cei ajunși în spital în urma excesului de alcool să deconteze cheltuielile legate de tratament prin muncă în folosul comunității. Deputatul apreciază că cel puțin 50.000 de pacienți sunt tratați anual în urma excesului de alcool și că sumele cheltuite reprezintă zeci de milioane de euro. Îmi exprim consternarea pentru faptul că parlamentarii au respins precedentul proiect, care prevedea ca etilicii să cotizeze suplimentar la sistemul de sănătate.
România face parte din țările europene unde consumul de alcool pur depășește 12,5 litri pe an. Suntem printre cei mai mari consumatori de alcool din lume, iar zilnic se prezintă la spital cel puțin 3 pacienți în fiecare UPU din cauza consumului excesiv de alcool. 60 de afecțiuni sunt direct legate de consumul de alcool, iar alte 200 au legătură indirectă, iar decesele legate de alcool au depășit numărul celor legate de acte violente.
Nu este vorba de fatalitate, de boală genetică sau accident, ci de un act voluntar al celui ce uită sau vrea să uite de consecințele negative ale consumului de alcool, atât de mediatizate în ultima perioadă.
În circuitul terapeutic al unui astfel de pacient se suprapun adesea Poliția sau Jandarmeria, pe lângă ambulanță, UPU sau secțiile de psihiatrie, crescând și mai mult costurile intervenției, iar dintre acești pacienți se selectează adesea cei care agresează personalul medical.
Nu putem pune biruri suplimentare, precum coplata, sau nu putem lua medicamentele de la gura copiilor sau vârstnicilor pentru ca unii să-și amintească doar că _in vino veritas_ . Nu putem continua să desființăm și să comasăm spitale, dar poate vom avea astfel străzi mai bune, parcuri mai frumoase și poate chiar noi cămine în care să ne tratam bătrânii.
*
## „Mă aștept la noi tăieri în sistemul de sănătate”
Constatăm, fără surprindere, că în politica Ministerului Sănătății se aplică doar legile lui Ciomu. Se taie din spitale, se taie din numărul de posturi, se taie din salarii.
Impotența celor ce conduc destinul sănătății românilor se manifestă plenar în fiecare zi, condamnându-i la moarte pe cei care nu au șansa oligarhică de a se trata în străinătate.
După ce au tăiat global 25% din salariile celor ce asigură, în condiții de neimaginat în lumea civilizată, sănătatea, constat că azi tăierile au devenit individuale. Craiova e doar semnalul pentru ceea ce va urma.
Nu mai miră pe nimeni că peste 70% din medicii de urgență și terapie intensivă vor să plece în străinătate și că sunt sute de spitale care nu pot găsi un medic de urgență sau de terapie intensivă.
Cer doar ca legile lui Ciomu să se aplice și la nivelul conducerii ministeriale și poate scăpăm astfel de un ministru și un ministru subsecretar de stat ce au uitat cum este să lucrezi în sistemul de urgență.
Soluția reală constă în adoptarea de urgență a pachetului legislativ pe care l-am inițiat, ce prevede alocarea a minimum 5% din PIB pentru sănătate, deblocarea posturilor din sistemul medical, reducerea TVA-ului la medicamente, precum și considerarea medicinei de familie drept prioritate națională.
Aștept doar ca domnul ministru Arafat să se amendeze cu sume de la 2.000 la 10.000 de lei pentru „neorganizarea primirii urgențelor în spital prin sistem de camere de gardă de către spitalele locale generale care nu pot organiza în structura lor CPU, din lipsă de resurse umane sau materiale”, așa cum se prevede în actul normativ pe care l-am inițiat.
## „Comunicat”
Regret nespus că nu am avut azi timp să-l urmăresc pe domnul Ponta, dar sunt convins că va fi pus la punct la discuția dintre cei trei președinți USL. Credeam totuși că deciziile privind binele românilor se iau în alianță, fără a pune pe primul plan interesele vreunui baron local.
Respect de fiecare dată doar dorința ieșenilor, iar ieșenii au decis să tratez Iașiul din postura de primar.
Voi lupta împotriva baronilor locali, dar pentru a reuși am nevoie de implicarea fiecărui cetățean al Iașiului. *
## „Sinucidere de frica zilei de mâine”
Un pacient de 30 de ani a recurs la suicid prin ingestie voluntară medicamentoasă, factorul declanșator fiind condițiile socioeconomice precare. În absența unui centru de toxicologie, pacientul a fost plimbat între trei spitale, fiind temporizate soluțiile terapeutice esențiale în astfel de cazuri. În final, pacientul ce ajunsese în comă toxică exogenă a beneficiat de măsuri de depurare a toxicului, diureză osmotică, antidotism, resuscitare volemică și respiratorie. Prognosticul se menține rezervat din cauza tipului de toxic și a dozelor ingerate, precum și a riscului de recidivă. Pe o statistică parțială, în absența unei terapii integrate ce presupune și suportul psihologic, majoritatea recidivelor
survin în prima lună de la externare, iar multe dintre recidive pot duce la morți evitabile.
Suicidul nu mai reprezintă de mult o problemă strict individuală. Prin natura sa, a devenit o problemă de sănătate publică, reprezentând un test asupra stării de sănătate psihorelațională a unei comunități și un indicator prețios al acesteia. Prin implicațiile și complicațiile sale, suicidul reprezintă atât o problemă importantă de sănătate publică, cât și un eșec sociomedical.
La nivelul Europei, sinuciderea reprezintă principala cauză de deces produs prin injurii intenționate și neintenționate, adică 21% din totalul acestora, și, în același timp, reprezintă mai mult de jumătate din totalul injuriilor intenționate, depășind de mai mult de două ori rata heteroagresiunilor și de mai mult de 10 ori rata leziunilor produse în războaie.
Evaluarea statistică a tentativei suicidare poate fi dificilă și în cazurile în care persoane cu tentative suicidare în antecedente le neagă din cauza sentimentului de rușine și de vinovăție. Aceste cazuri se sustrag statisticilor, rămânând în același timp potențiali viitori sinucigași. De aceea, metodologia de prevenție a suicidului trebuie să includă și abordarea unor astfel de cazuri ce pot fi mai serioase decât tentativele cunoscute.
Dacă punem în discuție situația statală mondială, după schimbările politice ce au marcat anul 1989, la care s-a aliniat și țara noastră, constatăm că înrăutățirea condițiilor de viață a avut ca efect o curbă ascendentă a tot mai numeroaselor acte sinucigașe cu care se confruntă societatea. Nesiguranța zilei de mâine, lipsurile materiale, incertitudinea unui loc de muncă, tranziția spre o economie care necesită o readaptare a individului și, nu în ultimul rând, disoluția autorității instituțiilor fundamentale ale statului sunt tot atâtea motive să-l împingă pe subiect în intimitatea ideilor sinucigașe. Cazurile în acest sens abundă, numărul sinuciderilor în țara noastră fiind în creștere.
Frecvența cazurilor de suicid a crescut în România în anii 1990, față de 1980, cu 20% (104). Între 1990 și 2004 rata a crescut iar, cu 30% per total, cu diferențe semnificative între sexe, adică în timp ce pentru femei s-a înregistrat o foarte ușoară scădere, pentru bărbați rata aproape că s-a dublat. De fapt, creșterea s-a produs în cea mai mare parte a ei între 1990 și 1995, după această perioadă și până în 2004 înregistrându-se un platou. În 2004, rata suicidului în România a fost de 12,5‰, cu o rată pentru bărbați de 21,5, iar pentru femei de 4.
Numărul de cazuri de suicid finalizate cu deces reflectă doar o mică parte a impactului care îl reprezintă comportamentul suicidar. Sunt mult mai multe persoane care sunt spitalizate ca rezultat al unei tentative de suicid nefatale, decât cele cu consecințe fatale, și un număr și mai mare de persoane sunt tratate în ambulatoriu, sau se poate ca nu toate injuriile rezultate în urma actului suicidar să fie tratate.
La tineri, rata suicidului este în continuă creștere. De asemenea, a scăzut vârsta producerii acestui fenomen cu mai mult de 10 ani, înregistrându-se acest fenomen chiar la copii.
Din punct de vedere strict medical, o tentativă suicidară trebuie privită ca un act de autoagresiune inițiat în scop autodistructiv, indiferent de natura sa vagă sau ambiguă. Câteodată, intenția poate fi dedusă din comportamentul persoanei, respectiv al pacientului.
*
„Adoptarea de urgență a Legii Ciuhodaru privind drogurile de sinteză”
Consider că moartea tânărului din București datorată consumului de etnobotanice este doar una din lungul șir ce se datorează măsurilor ineficiente ale actualei administrații.
Temporizarea Legii Ciuhodaru privind interzicerea etnobotanicelor adaugă în fiecare zi o nouă victimă.
La Iași, un tânăr de 21 de ani a fost adus în comă la spital după ce a fumat etnobotanice.
Cer adoptarea acestei legi în procedură de urgență, considerând astăzi problema drogurilor de sinteză drept o problemă majoră de sănătate publică și siguranță națională.
Nu pot să cred că actuala administrație intenționează să înlocuiască Programul „Laptele și cornul” cu „Joint-ul și sarea de baie”!
Am arătat și în Parlamentul Europei evoluția acestui fenomen și sper ca experiența și expertiza Iașiului în domeniul medical și legislativ să se concretizeze și în adoptarea unei directive europene privind interzicerea acestor droguri în întreaga Uniune Europeană.
*
## „O nouă taxă pe sănătate”
Adoptarea Legii privind coplata nu ajută Guvernul, dar încurcă pacienții. O mai bună administrare a banului public și consultarea societății civile și a asociațiilor de pacienți puteau duce la evitarea introducerii unei noi taxe pe sănătate.
Constat că deciziile majore privind viața românilor se iau peste capetele noastre. Principalul motiv pentru care Guvernul dorește adoptarea acestei legi este decizia FMI-ului. Argumentul suprem care ne este servit este reprezentat de faptul că această coplată există în multe țări europene. Ceea ce nu ne spune sau nu vrea să ne spună actuala guvernare este că suntem cei mai săraci europeni, cu un salariu mediu de 330 de euro. Sumele colectate, după cum spun inițiatorii, sunt modice, numai că sunt modice pentru stat, calculul de impact arătând că se strâng sub 100 de milioane de euro pe an, dar sunt înrobitoare pentru cei care trebuie să le plătească.
Mai mult decât atât, prin adoptarea legii vor avea de suferit pacienții și serviciile de urgență. Pacienții vor apela la 112 pentru orice afecțiuni și se vor plimba printre cele 182 de spitale desființate, iar ambulanța și unitățile de urgență vor fi supraaglomerate. Vor crește listele de așteptare pentru urgențele majore și există riscul de eroare medicală și malpraxis, precum și cel de creștere a infecțiilor nosocomiale.
Sumele economisite se puteau obține cu ușurință prin renunțarea la parcurile înființate pe izlaz, la patinoarele în lighean de plastic sau la sălile de sport făcute pentru persoane de peste 70 de ani.
## „Gigacaloria salvează România”
Consider o dovadă de cinism expunerea de motive din Legea privind limitarea subvențiilor la căldură.
Un președinte mare, Ronald Reagan, spunea că cele mai înfricoșătoare cuvinte ar fi „Suntem de la Guvern. Am venit să te ajutăm!”. O guvernare mică ar putea spune același lucru, și nouă ni se face frică.
În expunerea de motive a Legii privind limitarea subvențiilor la căldură guvernanții clamează că aceasta are rolul de a ajuta populația vulnerabilă.
Traducând în termeni medicali, românului care se sufocă i se ia oxigenul de la pat și i se explică faptul că aceasta îl ajută pentru o mai bună respirație spontană.
Deși pentru cei mai mulți dintre noi este evident, decidenților trebuie să li se mai explice încă o dată că acest lucru va duce la creșterea numărului celor care se vor îmbolnăvi și vor muri de frig în această iarnă. Dacă guvernanții știu deja acest lucru, înseamnă că această hotărâre nu vine decât să completeze celelalte decizii privind exterminarea românilor cu probleme sociale.
*
## „Etnobotanice în «urgență amânată»”
Salut adoptarea în regim de „urgență amânată” a Legii privind interzicerea etnobotanicelor.
Parafrazându-l pe Caragiale, constatăm că „după lupte seculare”, care au durat trei ani, în cazul nostru, Guvernul naște chinuit o lege privind substanțele psihotrope.
Dau nota 2 actualei guvernări pentru temporizarea adoptării acestei legi. Mă întreb doar dacă am mai fi avut mii de cazuri de intoxicații, de decese, sinucideri și dependențe în cazul în care Legea Ciuhodaru ar fi fost adoptată la timp.
Dau cu lejeritate nota 10 pentru copierea măsurilor pe care le-am dorit, precum și a modelului legislativ polonez.
Consider, în schimb, că normele de aplicare sunt greoaie, făcând dificilă implementarea în termen a acestei legi și cred în continuare cu tărie că fenomenul va continua și că probabil o parte din sumele obținute din traficul de etnobotanice se vor regăsi în finanțarea unor campanii electorale.
*
## „Boc blochează roțile ambulanței”
Măsurile pompieristice aplicate în sistemul sanitar blochează și roțile ambulanței Iași. Pe lângă reducerea bugetului cu 6%, tradusă în termeni reali într-o scădere de 10% datorată inflației, blocarea posturilor, neplata orelor suplimentare au favorizat exodul personalului medical.
S-a ajuns ca numărul de echipaje care asigură asistența de urgență să fie redus cu peste 30%. Acest lucru va duce la prelungirea timpilor de așteptare, timpi care pot fi fatali în multe situații.
Ne putem aștepta ca pacientul să moară la domiciliu înainte de a ajunge ambulanța.
Voi interpela Ministerul Sănătății pentru ca această situație să fie remediată, rezolvarea fiind adoptarea proiectului meu legislativ ce vizează deblocarea posturilor din sistem, în concordanță cu normele europene.
*
## „Uninominalul președintelui”
Sper că, după afirmațiile președintelui Traian Băsescu, Coaliția va vota proiectul legislativ pe care l-a inițiat încă din 2010, ce prevede introducerea scrutinului uninominal majoritar. Consider că modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali va crește responsabilitatea clasei politice față de electorat întrucât, conform propunerii legislative, câștigător va fi desemnat cel ce va obține cel mai mare număr de voturi într-o singură etapă în colegiu. Sistemul de redistribuire aplicat la alegerile parlamentare din 2008 nu mai poate reprezenta interesele electoratului prin faptul că s-au obținut mandate de parlamentar cu un număr mic de voturi de către cei situați pe locuri necâștigătoare. Și alegerea uninominală într-o singură etapă va duce la progresul democrației și reprezintă primul pas pentru însănătoșirea clasei politice românești.
De prea multe ori politicienii se ascund în spatele politicilor de partid, de prea multe ori cetățenii au fost înșelați de vorbele goale din care nu au rămas decât promisiuni neonorate.
Votul uninominal într-o singură etapă dă posibilitatea opțiunii directe pentru o anume persoană și tot ceea ce reprezintă ea – personalitate, capacități, doctrina politică aleasă, programul propus.
Când vom putea vota direct un candidat va crește interesul pentru procesul electoral. Totodată, va crește transparența acestuia, precum și reprezentativitatea celor aleși.
Legitimitatea duce la creșterea rolului parlamentarului în stabilirea deciziilor ce privesc comunitatea care l-a ales. E momentul schimbării la față a clasei politice și, atunci când votul va fi mai puternic decât glonțul, partidele vor cerne cu mai multă chibzuință propunerile electorale.
Am introdus acest proiect legislativ încă din 2010, după ce am văzut cum parlamentari care au promis în van nu au făcut nici măcar efortul de a se ridica de pe scaun pentru a vota o moțiune de cenzură ce împiedica scăderea pensiilor sau a salariilor celor ce ne asigură sănătatea, educația sau ordinea publică.
Sper ca măcar acum, după declarațiile președintelui, acest proiect legislativ să fie votat, chiar dacă vine din partea opoziției”.
*
## „Parchetul să se autosesizeze în cazul Codlea”
Politica guvernamentală privind desființarea și comasarea spitalelor și blocarea posturilor în sistemul sanitar constituie o crimă cu premeditare. La mai puțin de un an de când primii români au murit în fața spitalelor desființate, remarc faptul că reprezentanții ministerului continuă doar să găsească justificări pentru viețile pierdute în fiecare zi și uită de cele 60.000 de morți evitabile. Cer adoptarea de urgență a proiectului legislativ pe care l-am inițiat încă din 2009, ce prevede deblocarea posturilor din sănătate, în conformitate cu normativele europene, precum și reanalizarea desființării abuzive de spitale.
Românii mor în fața spitalelor închise. Codlea reprezintă doar o verigă în lanțul crimelor cu premeditare ale actualelor politici guvernamentale.
Adevărații vinovați sunt toți cei numiți politic în Ministerul Sănătății – de la ministru până la subsecretar de stat.
Ministerul face frumoase jocuri de imagine sesizând Parchetul atunci când pacienții mor în spitalele dotate ca în Evul Mediu. Același minister, prin reprezentanți de marcă, ne explică cine și de ce trebuie să moară în fața spitalelor închise.
Cer Parchetului să se autosesizeze și în cazul Codlea, precum și în celelalte cazuri care vor urma.
Am inițiat un pachet de măsuri legislative – România sănătoasă – ce prevede alocarea a 5% din PIB sănătății, considerarea medicinei de familie prioritate națională, reducerea TVA-ului la medicamente, reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate, precum și deblocarea posturilor din acest sistem.
Considerăm că prioritară este finanțarea și organizarea corespunzătoare atât a sistemului ambulatoriu, cât și a celui spitalicesc, salvarea ambulanței, precum și menținerea resursei umane, ce nu se pot realiza fără depolitizarea întregului sistem.
## „Legea votului uninominal necompensat”
Legea votului uninominal necompensat poate fi adoptată la începutul sesiunii parlamentare. Proiectul legislativ inițiat de mine a trecut de Senat și se află la comisiile Camerei Deputaților.
Sistemul de redistribuire aplicat la alegerile parlamentare din 2008 nu mai poate reprezenta interesele electoratului.
Votul uninominal necompensat dă posibilitatea opțiunii directe pentru o anume persoană și tot ceea ce reprezintă ea – personalitate, capacități, doctrină politică aleasă, programul propus. Câștigător va fi desemnat cel ce obține cel mai mare număr de voturi din colegiu într-o singură etapă.
Când vom putea vota direct un candidat va crește interesul pentru procesul electoral, pentru că acel candidat va răspunde direct în fața alegătorilor. Totodată, va crește transparența acestuia, precum și reprezentativitatea celor aleși.
Acest proiect legislativ poate fi adoptat chiar în această toamnă. Sper doar ca declarația președintelui Traian Băsescu să nu rămână iar o simplă declarație politică.
## „Agresați în UPU”
Aparținătorii unei paciente de 28 de ani au agresat în această noapte fizic și verbal personalul din UPU. Pacienta își fracturase mâna într-un club. Aparținătorii nu au vrut să asculte indicațiile cadrelor medicale și au reacționat violent atunci când medicii au încercat să le explice procedurile ce trebuie urmate. Este a doua oară în aceeași săptămână când personalul din urgență este agresat în aceeași săptămână. Poliția a fost sesizată. Victima este în curs de evaluare și stabilizare.
Se impune adoptarea de urgență a proiectului de act normativ ce prevede pedeapsa maximă pentru cei care agresează personalul medical, precum și asigurarea pazei UPU de către Poliție. Motivele sunt numeroasele cazuri de agresiuni în unitățile de primire urgențe din spitale, soldate cu răniri grave, perturbarea activității medicale, distrugeri de bunuri. Aceste agresiuni reprezintă încă un motiv pentru care personalul medical părăsește sistemul de urgență.
Cei care lucrează în sistemul de urgență ajung să se întrebe dacă vor mai ajunge acasă. Am ajuns să fim agresați, umiliți, înjunghiați, bătuți chiar de cei cărora încercăm să le salvăm viața. Nu există sisteme eficiente de protecție sau sunt iluzorii. Nu mai încălzește pe nimeni faptul că se cumpără sisteme de supraveghere care pot doar contabiliza retroactiv înjunghiații sau victimele colaterale.
Sunt aproape doi ani de când propuneam pedeapsa maximă pentru cei care agresează personalul medical aflat în misiune, precum și asigurarea pazei de către polițiști, pentru descurajarea violențelor. Nici astăzi acest proiect de lege nu a fost adoptat.
La Iași, personalul medical din UPU este agresat fizic și verbal de aparținătorii unei paciente, și asta doar după ce în urmă cu două săptămâni un brancardier de la UPU Cluj a fost înjunghiat. Personalul din urgență a mai fost agresat în această săptămână de un pacient de 43 de ani transportat de ambulanță la spital.
Legile pe care le inițiez vin chiar din viața de zi cu zi. Acest proiect legislativ a beneficiat doar de avizul negativ din partea ministerului de resort. Mă întreb în ce limbă ar fi trebuit să mi se predea în școală pentru a mă putea înțelege cu Ministerul Sănătății.
*
*
## „Insecticid la maximum”
Un pacient de 42 de ani din Roman a ajuns în stare critică la urgențe după o tentativă autolitică prin ingestia a peste 2 litri de insecticid și raticid. Este cea mai mare cantitate de insecticid utilizată în scop suicidar, astfel încât la peste 12 ore de la intoxicație spălătura gastrică conținea cantități mari de toxic. Pacientul în comă toxică exogenă a fost intubat, ventilat, resuscitat volemic, s-au aplicat măsurile de depurare a toxicului și antidotism. Prognosticul este extrem de rezervat, toxicitatea insecticidului ingerat fiind similară furadanului.
Datele de anturaj indică faptul că gestul suicidar a fost precipitat de condițiile socioeconomice.
În fiecare zi un pacient ajunge la UPU în urma unei intoxicații acute exogene în scop suicidar. Intoxicațiile cu insecticid au reprezentat 16,8% din cazuri, iar majoritatea acestor cazuri au provenit din rural. Cea mai utilizată metodă de intoxicație a fost cea medicamentoasă (80% din cazuri), iar cele mai puțin utilizate au fost cele cu prenadez, gaz metan, detartrant sau monoxid (câte 1% din cazuri). 65% din acești pacienți au necesitat internare în singura secție de toxicologie din Moldova, aflată a spitalul de urgențe din Copou. 6,4% din acești pacienți au necesitat internare în ATItoxicologie (90% din cazurile extrem de grave fiind la bărbați), proporția celor din urban fiind egală cu a celor din rural în aceste cazuri.
Din 2007 funcționează la Spitalul de urgențe din Copou CIRTITA – un centru după modelul centrelor de criză, ce asigură simultan terapia medicochirurgicală acută și suportul psihologic pe bază de voluntariat. Cei de la urgențe au și o inițiativă legislativă în Parlament, care prevede înființarea liniilor telefonice de tip _help-line_ pentru asigurarea suportului psihologic, precum și asigurarea psihologilor în astfel de situații, dar această problemă nu a trecut încă de comisiile din Senat.
Mai mult decât atât, nu există program național de prevenție a suicidului, iar fără finanțare adecvată și organizare logistică optimă vom constata creșterea numărului acestor cazuri, în condițiile în care în 2009 existau deja 3 milioane de români depresivi.
Iașiul este în Top 10 al suicidului, cu o rată de aproape 17 la suta de mii (față de 13,5 media națională). Cei de la urgențe nu exclud ca gestul artistei și impactul mediatic social să fi dus la imitații.
Din păcate, a fost nevoie să moară un artist pentru ca fenomenul suicidar din România, asupra căruia atrăgeam atenția din 2007 și înființam CIRTITA, să fie luat în considerare, pentru că nu există un program național de prevenție a suicidului, iar soluțiile existente sunt doar la nivel de voluntariat și fără logistica necesară.
*
## „S.O.S. ambulanța”
45 de ambulanțe au ajuns într-o singură gardă la urgențe transportând peste 120 de pacienți. Aproape o treime din pacienți au avut nevoie de transport la spital cu ambulanța în timpul nopții. În condițiile deficitului de personal medical, o ambulanță din Iași asigură salvarea vieților a 27.500 de ieșeni. Pe lângă deficitul de personal, cei de la ambulanță sunt confruntați și cu „fenomenul Lăzărescu” – plimbarea pacienților între spitalele din Iași, aflate pe cele șapte coline ale orașului, la kilometri distanță între ele –, întrucât la Iași nu există încă un spital care să corespundă normativelor de urgență și care să asigure într-o singură clădire, fără a plimba pacienții prin curte sau pe scări, toate specialitățile necesare
rezolvării urgenței. De aceea, cerem deblocarea urgentă a posturilor de la ambulanță în conformitate cu normele europene, așa cum am prevăzut în proiectul legislativ care nici azi nu a trecut de Parlament.
*
## „Amenzile de la urgențe”
Apreciez proiectul de act normativ guvernamental ce prevede scăderea la nivel de contravenție a refuzului consultului unui pacient drept o aberație legislativă, menită a încuraja decimarea populației. Am fost primul care a cerut sancționarea corespunzătoare a celor care nu-și fac treaba în sistem, printr-un proiect legislativ privind malpraxisul.
Adevăratele probleme din sistemul medical rămân subfinanțarea, deficitul de personal, proasta organizare și politizarea excesivă. Până când aceste lucruri nu sunt rezolvate, aceste acte normative pompieristice sunt făcute doar pentru a da iluzia că ministerul se preocupă de sănătatea românilor. Consider că prima amendă ar trebui dată chiar Ministerului Sănătății pentru desființarea sistemului de urgență fără a pune nimic în loc.
Introducerea respectivului act normativ creează premisa abuzului în serviciu, adică scade gravitatea refuzului acordării asistenței medicale de la infracțiune la contravenție. Este cumva o încurajare a decimării populației României? Un îndemn la: „Lăsați-i să moară, că în cel mai rău caz vă amendăm!”? Pentru a fi completă, această aberație legislativă consideră doar contravenție moartea unui om! Poți lăsa oricând un pacient în stare critică neasistat, dacă ai între 2.000 și 15.000 de lei în buzunar.
Pe de altă parte, remarcăm dubla măsură guvernamentală atunci când vorbim de deficiențele din sistemul sanitar. Morții sunt vinovați atunci când lucrul acesta se datorează desființării de spitale și blocării posturilor în sistemul medical, iar puținii kamikaze care refuză încă să plece din această țară sunt amendați pentru organizarea defectuoasă a sistemului. Giulești, Codlea, Vâlcea și Constanța sunt doar câteva dintre cimitirele inaugurate de politicile guvernamentale în domeniul sănătății. Adevărații vinovați pentru cele 60.000 de morți evitabile anual din România stau comod în scaunele ministeriale. De la ministru până la subsecretar de stat, ni se spune doar că acei pacienți nu puteau fi salvați și că trebuiau să moară.
Patosul amenajărilor și îmbunătățirilor menite să fure ochiul pacienților și să dea iluzia progresului civilizator e deja cunoscut. În schimb, soluția găsită pentru a-i suprima definitiv pe cei ce îndrăznesc să spună adevărul despre acest sistem aflat în colaps este nouă. Sub masca grijii față de pacient, Guvernul amendează câte un acar Păun medical, făcut răspunzător pentru un sistem pe care nu l-a organizat el.
Recentul proiect de ordin ce sancționează cu mânie proletară cu amenzi de mii de lei puținii medici ce mai lucrează încă în două specialități extrem de dificile (urgența și terapia intensivă) este doar o nouă dovadă de cinism. Puțini, agresați zilnic, făcând și munca portarului, și a brancardierului inexistent, prost plătiți, suprasolicitați, lucrând în condiții pe care colegii lor europeni nici nu și le pot imagina, aceștia sunt puși să deconteze incompetența sistemului.
Nu mai miră pe nimeni că peste 70% din medicii de urgență și terapie intensivă vor să plece în străinătate și că sunt sute de spitale care nu pot găsi un medic de urgență sau de terapie intensivă.
Soluția reală constă în adoptarea de urgență a pachetului legislativ pe care l-am inițiat, ce prevede alocarea a minimum
5% din PIB pentru sănătate, deblocarea posturilor din sistemul medical, reducerea TVA-ului la medicamente, precum și considerarea medicinei de familie drept prioritate națională.
Aștept doar să văd cum ministerul se va amenda singur cu sume de la 2.000 la 10.000 de lei pentru „neorganizarea primirii urgențelor în spital prin sistem de camere de gardă de către spitalele locale generale care nu pot organiza în structura lor CPU, din lipsă de resurse umane sau materiale”, așa cum se prevede în actul normativ pe care l-a inițiat.
*
## „Comasarea votului”
Consider posibilă comasarea votului de la alegerile locale cu cele parlamentare. Sunt inițiatorul Legii votului uninominal necompensat dintr-un singur tur și al celei privind alegerile locale dintr-un singur tur, dar insist că aceste campanii electorale nu ar trebui făcute pe bani publici și solicit ca acest act normativ trecut de Senat să fie adoptat de Cameră în actuala sesiune parlamentară.
Votul uninominal într-o singură etapă dă posibilitatea opțiunii directe pentru o anume persoană și pentru tot ceea ce reprezintă ea – personalitate, capacități, doctrină politică aleasă, programul propus. Am introdus acest proiect legislativ după ce am văzut parlamentari prea obosiți în jilțurile puterii pentru a vota o moțiune de cenzură ce împiedică scăderea pensiilor sau a salariilor celor ce ne asigură sănătatea, educația sau ordinea publică. Am inițiat legea privind alegerea primarilor dintr-un singur tur fiind convins că cei care vor cu adevărat schimbarea se vor prezenta la vot. În ambele variante legislative doresc o campanie electorală care să nu se desfășoare pe bani publici, iar votul să fie o lege pentru toți.
Comasarea votului poate fi luată în discuție și pentru a reduce durata și costurile unor campanii electorale suportate pe banii și pe nervii noștri. Este momentul ca oamenii obișnuiți să facă agenda politicienilor, iar acest lucru nu este posibil decât în urma votului uninominal necompensat.
Sper doar ca acest sistem să nu reprezinte doar o economie pentru cei obișnuiți să cumpere voturi cu găleata.
*
„Suicidul – o problemă de sănătate publică subevaluată în România”
Un pacient de 47 de ani și-a dat foc pe o căpiță și a încercat să se spânzure. Pacientul are arsuri peste 60% din suprafața corporală, de gradele II, III, IV, și a fost dus imediat în sala de operații a clinicii de chirurgie reconstructivă. Prognosticul este extrem de rezervat din cauza severității lezionale și a complicațiilor posibile. Gestul suicidar a fost declanșat de amenințarea că va fi evacuat din locuință. Pacientul este la a doua tentativă suicidară și ne putem doar întreba ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi existat un mecanism care să prevină un astfel de gest autolitic.
Apreciez că sinuciderile sunt o problemă de sănătate publică subevaluată în România, cu impact major la nivelul riscurilor și costurilor sociale, și cer înființarea unor centre regionale care să gestioneze prevenția și terapia tentativelor suicidare, pentru că numărul celor care mor în urma gesturilor suicidare l-a depășit pe acela al celor decedați în accidente rutiere.
În România, practic, nu există posibilitatea prevenției unui astfel de gest, iar după ce sunt mobilizate forțe importante (poliție, jandarmi, ambulanță, spitale de urgență), acești pacienți sunt trimiși pe stradă.
Costurile legate de existența acestor forțe sunt importante, iar faptul că un pacient suicidar poate realiza și acte de heteroagresivitate reflectă impactul social al acestei problematici.
Nu există date privind numărul tentativelor suicidare la nivel național și nici politici naționale în acest domeniu, iar măsurile locale sunt ca și inexistente.
Nu există centre care să abordeze integrat pacientul suicidar și nici măcar asistență psihologică la nivel spitalicesc pentru cei care recurg la o astfel de conduită.
Nu există posibilitatea asistenței psihologice sau programe de identificare a celor cu risc suicidar.
Nu mai miră pe nimeni că recidiva gestului suicidar este din ce în ce în mai frecventă și că aceasta are loc în prima săptămână-lună după externare.
Considerăm suicidul o problemă de sănătate publică, din păcate subevaluată în România. Pe statistici naționale nu putem remarca decât faptul că sinuciderea e principala cauză de moarte violentă pentru grupa de vârstă 15–34 de ani, depășind numărul celor decedați în accidente rutiere, casnice sau de muncă, precum și pe al celor decedați în urma agresiunilor.
În aceste condiții, voi propune printr-un proiect legislativ înființarea unui centru-pilot de toxicologie-suicidologie la Iași. Avem experiența și expertiza necesare în managementul pacienților cu intoxicații exogene (atât în scop suicidar, cât și cele accidentale și recreaționale), confirmată de Parlamentul European și de Consiliul Europei, precum și soluții pentru funcționarea unui astfel de centru. Sunt necesare modificări și în legislația privind asigurarea asistenței psihologice și îi invit pe cei care lucrează în acest domeniu să ne ofere noi soluții pentru ca această asistență să poată fi asigurată unitar.
*
„Emil Boc are dificultăți majore în interpretarea termenilor _executiv_ și _legislativ_ ”
Fiind clasat pe podium în raportul Institutului pentru Politicii Publice de monitorizare a activității parlamentare, consider că votul uninominal necompensat poate trata clasa politică din România și solicit ca legea pe care am inițiat-o și care a trecut de Senat să fie adoptată de Cameră în această sesiune parlamentară.
Vreau să arăt doar că se poate. Întreaga mea activitate parlamentară vizează schimbarea „pompieristică” a României – în care politizarea excesivă, corupția, improvizația și incompetența sunt la ordinea zilei – într-o Românie sănătoasă, în care oamenii să fie importanți și în care educația, sănătatea, ordinea publică să-și recapete valoarea.
Faptul că am reușit să fiu pe primul loc la luările de cuvânt în plen și pe podiumul inițiativelor legislative propuse și adoptate arată doar că lupta mea pentru această Românie sănătoasă, bazată pe alegerea liberă a oamenilor, pe respectul pentru diversitate, pe spiritul de independență și dorința de întreprindere privată are eficiență.
Și legile ar fi fost mai multe, dar legile inițiate de parlamentari au slabe șanse de a trece prin comisii și de a ajunge în plen, atât timp cât zi de zi acestea sunt preluate de reprezentanții puterii și prezentate cu mici modificări ca proiecte proprii sau respinse doar pentru faptul că sunt inițiate de opoziție.
În ciuda vastelor cunoștințe de drept constituțional ale premierului Emil Boc, se pare că Domnia Sa are în continuare dificultăți majore în interpretarea termenilor _executiv_ și _legislativ_ , probabil imprecis definiți în Constituția Republicii Socialiste România.
Eu cred că Parlamentul nu este doar un apendice al Guvernului și că rolul său nu este doar de a aproba ordonanțe de urgență emise în urmă cu mulți ani și de a vota bugetul de stat.
Și de aceea voi lupta mereu pentru soluția sănătoasă.
*
## „Ciomu de la «Sfântul Ioan»”
Un agresat în fiecare oră – acesta a fost bilanțul de «Sfântul Ioan».
Toți sunt bărbați din rural cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, iar cele mai multe dintre agresiuni sunt pe fondul consumului de alcool și au avut loc în mediul casnic. Nu au lipsit metodele de o violență extremă, iar agresorii au utilizat bâtele, parii, biciul sau toporul.
Un pacient de 30 de ani din Andrieșeni a fost bătut cu toporul și prezenta multiple contuzii și plăgi, inclusiv la nivelul penisului. Pacientul a necesitat resuscitare volemică, suport respirator, evaluare clinică în echipa de politraumă, explorări imagistice și biologice și va necesita tratament la urologie. Prognosticul rămâne extrem de rezervat din cauza localizării leziunilor și a posibilității complicațiilor.
Remarcăm iar exacerbarea numărului de agresiuni în zilele de sărbătoare și consecințele nefaste ale excesului etanolic.
*
„Complicații etnobotanice”
Un pacient de 21 de ani din București a ajuns la urgențe în urma consumului de droguri de sinteză (etnobotanice).
Pacientul, fost consumator de droguri de mare risc, a devenit dependent de etnobotanice și a dezvoltat complicațiile pe care le prevedeam în urmă cu câțiva ani: hepatita toxică și deficitul imunologic, pe lângă tulburările neuropsihice, cardiace și respiratorii.
Sperăm ca odată cu adoptarea Legii Ciuhodaru privind interzicerea drogurilor de sinteză, precum și a directivei europene pe care am susținut-o la Parlamentul Europei, această problemă de sănătate publică să-și găsească tratamentul.
*
„Reducerea numărului de paturi din spitale – creșterea numărului locurilor de veci”
Apreciez că programul național de reducere a paturilor, propus de Ministerul Sănătății, va duce la explozia numărului de decese evitabile și a infecțiilor nosocomiale. Consider că doar votarea de urgență a pachetului legislativ „România sănătoasă”, ce presupune alocarea a minimum 5% din PIB pentru sănătate, deblocarea posturilor din sistem, reducerea TVA-ului la medicamente, considerarea medicinei de familie drept prioritate națională, salvarea ambulanței, precum și depolitizarea managementului pot asigura accesul la sănătate al tuturor românilor. Consider că desființarea unităților sanitare de stat e o altă modalitate de sifonare a banilor din sistem.
În 2009, România se situa pe locul 11 în Europa ca număr de paturi de spital (658 la o sută mii de locuitori), locul întâi fiind ocupat de Germania (829 la o sută de mii). Lăsând la o parte faptul că România nu a alocat niciodată măcar același procent din PIB sănătății și că nu puteam nici măcar visa la valoarea PIB-ului din Germania, dacă vom încerca să comparăm starea de sănătate a populației celor două țări, vom constata deficiențe și deficite importante. Chiar în aceste condiții, România a redus, pentru a se apropia de media europeană, alte 9.200 de paturi în 2010.
Pentru cei care știu să citească printre rânduri, desființarea spitalelor și reducerea numărului de paturi înseamnă de fapt direcționarea pacienților către spitale private, unde vor fi nevoiți să plătească suplimentar, iar atunci când se vorbește despre concurența la contractare, înțelegem de fapt o invitație a proprietarilor de spitale private la masa de negociere, mai ales că ministrul a avut grijă să precizeze că acest lucru se face anual doar la ordin de la minister.
Vă reamintesc că sunt mii de pacienți plimbați între spitale din cauza lipsei de locuri la internare, spitale în care pacienții stau câte doi sau trei în același pat pentru a primi tratamentul corespunzător și că, în aceste condiții, riscul de a muri ca domnul Lăzărescu, precum și cel al infecțiilor nosocomiale (ascunse sub preș cu delicatețe în România) crește corespunzător.
Sărăcia înseamnă boală, iar suprapunerea crizei va duce la explozia unei patologii care ține de condițiile socioeconomice manifestate în modul de alimentație, încălzire, igienă, precum și de asigurarea medicației pentru cronici.
Ca și cum toate problemele din sănătate ar fi rezolvate, ca și când am avea același număr de medici și asistente sau condiții de tratament ca în UE, ca și când salarizarea ar fi similară cu cea din alte țări, ministrul sănătății vine să completeze „reforma” sistemului sanitar propunând un plan național de paturi, astfel încât România să atingă în următorii trei ani media europeană de 5,61 paturi la mia de locuitori, aceasta însemnând de fapt desființarea a 12.153 de locuri în spitale.
Mândria ministerului e dată de pionieratul desființării locurilor din spitale, precum și de echilibrul și concurența la contractare între Casa de Asigurări de Sănătate și unitățile publice și private. Poate că mândria e amplificată și de posibilele desființări ale locurilor de muncă ale personalului medical, întrucât normarea acestora se face în multe locuri în funcție de numărul de paturi.
În condițiile desființării a 182 de spitale și fără a se asigura medicina de familie, nu cred că mai putem vorbi despre vreun acces echitabil, iar dorința ministerului de a se asigura „un echilibru în sistem” se va realiza la cel mai scăzut nivel, afectând grav sănătatea românilor. Pacienților li se va refuza dreptul constituțional la sănătate și îngrijiri medicale în unități sanitare de stat și vor avea doar „dreptul” de a aștepta _sine die_ la eliberarea unui pat de spital, în timp ce suferința persistă sau boala se agravează.
Mă pot doar întreba dacă scopul „descentralizării” e doar desființarea și dacă cei care beneficiază de servicii de sănătate nu au nimic de spus.
Reducerea numărul de paturi este posibilă doar în condițiile în care rata de spitalizare scade, dar pentru aceasta e nevoie de educație pentru sănătate în școli, programe de prevenție, considerarea medicinei de familie drept prioritate națională, rezolvarea rapidă a cazurilor în spitale atunci când vom avea toate mijloacele de diagnostic și tratament necesare, ambulatorii eficiente, unități de cronici și îngrijiri paliative. Acest lucru s-a realizat deja în țări precum Olanda, în care este înregistrată cea mai scăzută rată de spitalizare, cu 109,31 la o mie de locuitori, urmată de Anglia – cu 128,69, Elveția – 169,10 și Franța – 171,55.
Până atunci, reducerea numărului de locuri în spitale înseamnă creșterea numărului de locuri în cimitire.
*
## „România sănătoasă”
Voi depune la Camera Deputaților un proiect legislativ ce vizează împiedicarea fraudei electorale prin asigurarea votului obligatoriu al tuturor cetățenilor. Odată cu adoptarea acestei legi, precum și a altor două legi pe care le-am inițiat (uninominalul necompensat și interzicerea campaniilor pe banii publici), vom putea alege doar oameni care pot face cu adevărat față cerințelor de reprezentare a comunității.
M-am săturat să aud mereu aceeași placă prăfuită că nu putem schimba nimic și să așteptăm să ne pice ceva din cer fără să facem nimic pentru asta. Că ei vor câștiga mereu pentru că pot cumpăra sute de mii de voturi.
Politicienii ultimilor douăzeci de ani au reușit să ne convingă doar că lipsește alternativa, iar „dinozaurii” și „baronii” profită mobilizându-și electoratul fidel prin metode nu întotdeauna ortodoxe.
Ultimele alegeri au arătat o scădere drastica a numărului celor care merg la vot la mai puțin de 50% (39,26% mai exact), arătând clar că în România o minoritate activă sau manipulată poate decide pentru o majoritate, întrucât partidele aflate la guvernare au fost agreate de fapt de mai puțin de un sfert dintre români (23%).
Unul dintre principiile democrației e că majoritatea decide. Atunci întreb unde mai e democrația?
Vom vota toți pentru că vrem să ne putem decide democratic viitorul.
Mita și fraudarea electorală s-ar reduce drastic. Sărăcia unui popor îi descalifică în special pe politicieni, dar nu cred că le pasă atât timp cât pot cumpăra cu o sacoșă votul, dar niciun partid aflat la putere, oricâte instituții ar avea sub control și oricâte resurse fraudate în anii guvernării, nu va putea cumpăra voturile tuturor cetățenilor.
În prezent, votul obligatoriu se practică în 32 de țări. În Uniunea Europeană, cetățenii sunt obligați să se prezinte la urne în Belgia, Grecia, Cipru, Italia, Luxemburg și Franța (doar pentru Senat). Un alt stat european se pregătește să-și oblige cetățenii să voteze. În Marea Britanie, la scrutinul din 2005, prezența la vot a fost de 61%, procentaj considerat alarmant pentru oficialii de la Londra.
Sancțiunile pentru cei care chiulesc diferă de la țară la țară. În Belgia, de exemplu, ești privat de anumite drepturi civile dacă nu votezi cel puțin la patru alegeri într-o perioadă de 15 ani. În Grecia, dacă nu votezi, vei avea probleme să obții pașaport sau carnet de conducere, iar în Italia va fi mai greu să găsești un loc la grădiniță pentru copilul tău.
Acest proiect legislativ ce prevede votul tuturor cetățenilor e doar unul dintr-un pachet legislativ numit „România sănătoasă”, alături de Legea Ciuhodaru (a uninominalului necompensat și a interzicerii campaniei electorale pe bani publici), dar el ne dă șansa de a-i alege cu adevărat pe acei ce pot cu adevărat să ne reprezinte.
## „S.O.S. abandonul”
Voi depune un proiect legislativ ce vizează asigurarea supraviețuirii copiilor abandonați prin facilitarea adopției acestora. Ultimul caz din seria neagră a efectelor abandonului s-a soldat cu moartea unei fetițe abandonate de doi ani.
Potrivit statisticilor, România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de copii abandonați. În România sunt peste 40.000 de copii abandonați, cărora li se adaugă alți 300.000 care au fost lăsați în grija rudelor, părinții fiind plecați la muncă în străinătate.
Abandonul copiilor este în continuă creștere din cauza sărăciei și carențelor educaționale, iar lipsa unor reglementări legislative aproape că încurajează acest lucru. Mii de copii riscă un sfârșit similar fetiței abandonate de doi ani, deși ar putea avea șansa unei vieți normale prin adopție.
Prin această modificare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, părinții firești sau, după caz, tutorele copilului ai cărui părinți firești sunt decedați, necunoscuți, declarați morți sau dispăruți ori puși sub interdicție, în condițiile legii, și care și-au abandonat copilul, nu vor mai avea dreptul de a-și da consimțământul la adopție, în aceste cazuri consimțământul nemaifiind necesar.
*
## „Rezidenții de la Craiova”
Cer de urgență adoptarea Legii privind deblocarea posturilor din sănătate și alocarea de fonduri corespunzătoare sistemului medical. Mă alătur protestului rezidenților de la Craiova și consider că doar depolitizarea sistemului, deblocarea posturilor și alocarea a minimum 5% din PIB pentru sănătate vor face ca medicii români să nu mai părăsească țara.
60% din medicii români vor să emigreze, iar 8.331 au plecat deja în ultimii ani să lucreze în întreaga lume, deși în România sunt 1,95 medici la o mie de locuitori, față de 3,18 în UE.
Suprasolicitarea ca urmare a numărului mic de medici, riscul de eroare, tăierile salariale, precum și lipsa de perspectivă din cauza blocării posturilor se alătură degradării clădirilor în care lucrează, lipsei medicației și dotării tehnice în motivația plecării din România.
Paradoxal, avem medici șomeri, deși numărul lor este insuficient, iar rezidenții sunt hăituiți prin lipsuri permanente. Politizarea excesivă a făcut doar ca umilința să continue. Admir curajul rezidenților de la Craiova ce protestează azi, dar mă întreb unde sunt azi ceilalți complici din sistemul medical?
Cer de urgență adoptarea Legii Ciuhodaru, care prevede deblocarea posturilor conform cerințelor europene, și alocarea urgentă de fonduri în sistemul sanitar.
*
## „Lege pentru respectarea promisiunilor din campania electorală”
Voi depune un proiect legislativ ce obligă primarii și președinții consiliilor județene la respectarea promisiunilor din campania electorală. Totodată, propun ca pentru acei consilieri ce votează pentru comunitate, conform libertății gândirii și opiniilor, retragerea sprijinului politic să nu ducă la excluderea lor din consiliile locale sau județene.
Vreau doar să facem ca ceea ce ne spun în campanie să nu rămână simple vorbe goale. Aleșii noștri promit de prea mult timp. Se fac că fac și spun că sunt eroii care vor să ne salveze, iar scuza preferată când nu realizează nimic e că le lipsește consiliul prietenos.
Acest proiect legislativ nu le mai dă posibilitatea de a-și găsi o scuză, pentru că atunci când prin lege „jumătate din numărul consilierilor locali și al consilierilor județeni sunt dintre cei înscriși pe lista partidului politic, a alianței politice sau alianței electorale susținătoare a primarului sau președintelui consiliului județean, după caz” nu mai ai ce spune și nu-ți rămâne decât să te duci acasă când nu faci ce ai promis.
Corupția va fi estompată pentru că, având un consiliu favorabil, nu vor mai fi obligați la subterfugii și mașinațiuni adesea prea puțin oneste pentru a îndeplini proiectele pe care le-au promis.
Consilierii vor deveni „câinii de pază” ai comunității, pentru că nu vor putea fi schimbați după bunul-plac al vreunui baron local.
Și poate așa vor afla și ei că lucrurile importante se fac la timp!
*
„Orele de educație pentru sănătate în școli”
Solicit Camerei Deputaților adoptarea urgentă a legii pe care am inițiat-o privind orele de educație pentru sănătate în școli. Recentul caz de la Roman, al mamei minore de 14 ani ce naște pentru a doua oară în ultimele 10 luni este emblematic pentru consecințele lipsei educației sexuale. Lipsa educației sau asigurarea ei formală la orele de dirigenție sau biologie a făcut ca România să fie pe primul loc în Europa la număr de avorturi, mame minore și copii abandonați.
Cele 8.500 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situația în care din 1.000 de femei care nasc 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă nașterea are loc, există riscul major ca acest copil să fie abandonat, iar tânăra mamă va avea dificultăți de integrare socială și abandon social. Peste 40.000 de copii sunt abandonați în România, la care se adaugă alți 30.0000 lăsați în grija rudelor.
Conform statisticilor, mamele minore provin în general din familii dezorganizate, se regăsesc în special în zona rurală, au un nivel redus de educație, inclusiv educație sexuală și contraceptivă. Cazul de la Roman, din aceste zile, când o adolescentă de 14 ani naște pentru a doua oară confirmă aceste statistici și face din orele de educație pentru sănătate în școli o problemă de sănătate publică.
Sper doar că acest proiect legislativ nu va fi respins doar pe criteriul că e inițiat de opoziție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.