–, primul candidat care a câștigat alegerile pentru o primărie importantă, indiferent de ceea ce se considera ca fiind, în societatea românească, reminiscențe tradiționale și imposibilitatea alegerii într-o funcție importantă a unui candidat femeie.
Cred că alegerea colegei noastre, doamna senator Vasilescu, este un semnal important de modernizare a societății românești și vreau să le urez succes și doamnei senator, și tuturor parlamentarilor care au fost aleși în funcțiile de administrare locală, tot succesul necesar.
Aș vrea să intru cât mai rapid pe fondul declarației politice pe care o susțin astăzi în fața Parlamentului, reamintind tuturor celor care ne privesc în acest moment că aderarea României la Uniunea Europeană a fost unul dintre puținele obiective fundamentale pentru țara noastră în care consensul politic a funcționat în mod real.
În mod sigur, accederea noastră în structurile europene se datorează tuturor forțelor politice și tuturor guvernelor de după 1995 și cred că este de datoria noastră, astăzi, de a face tot ceea ce ține de actuala clasă politică pentru ca integrarea României în Uniunea Europeană să devină efectivă, să devină, în mod sigur, cât mai avantajoasă pentru cetățenii României și să asigure o reprezentare constituțională, dar și eficientă a României în structurile europene.
Aș vrea să precizez încă de la început că văd această declarație politică în fața dumneavoastră nu ca pe un gest de conflict între instituțiile statului, între Președintele României și prim-ministru, ci ca pe o încercare de revenire la normalitatea conlucrării între instituțiile statului și, mai ales, o văd ca pe o revenire la ceea ce, în orice democrație și în sistemul constituțional românesc, trebuie să fie implicarea, decizia Parlamentului României în toate reprezentările și soluțiile pe care România le susține pe plan european.
Consider că, după anul 2008, instituțiile statului nu au colaborat suficient de bine în reprezentarea noastră pe plan european, Parlamentul României a fost, practic, exclus de la deciziile cele mai importante, iar șeful Guvernului, sigur, din proprie inițiativă, a considerat că neimplicarea Domniei Sale este soluția utilă.
Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, cred că este absolut necesar, pentru ca România să fie reprezentată constituțional și eficient pe plan european, ca Parlamentul României, Guvernul și președintele să conlucreze și, în acest fel, practic, pozițiile României să aibă o cât mai mare reverberație pe plan european și cât mai multe șanse de a fi cu adevărat implementate.
O să trec foarte rapid... Am fost parlamentar în toți acești ani și știu că răbdarea nu este întotdeauna punctul forte al Parlamentului. Am să trec foarte rapid la cele cinci puncte aflate pe agenda europeană, pe care Guvernul României le consideră, în acest moment, fundamentale pe termen mediu și lung pentru interesul României.
Victor Viorel Ponta · 12 iunie 2012 · monitorul.ai
În primul rând, aderarea la Spațiul Schengen. Și vreau doar să vă informez..., aveți la dispoziție, toți membrii Parlamentului, în formă scrisă, declarația pe care o susțin în acest moment.
Voiam doar să vă informez că, la ultimul Consiliu al miniștrilor de interne, poziția României și progresele României au fost apreciate în mod real și că este de datoria noastră, a Guvernului, a Parlamentului, a președintelui, să ne accentuăm eforturile pentru ca, în luna septembrie, decizia Consiliului European să fie o decizie favorabilă accesului României în Spațiul Schengen.
Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare
În luna iulie va fi adoptat și dat publicității un raport care să cuprindă progresele făcute de România în ultimii cinci ani.
Din punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduc – și aici vreau să apreciez eforturile făcute de fostul ministru al justiției, domnul Predoiu, dar și de noul ministru al justiției, domnul Corlățean –, toate obligațiile pe care ni le-am asumat pe plan european trebuie îndeplinite. Avem luate toate măsurile pentru implementarea codurilor adoptate de dumneavoastră, de Parlament, și, de asemenea, pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia anticorupție.
Vreau să fac o singură observație. Consider că un raport pozitiv privind Mecanismul de Cooperare și Verificare este un raport pozitiv pentru România.
Declarațiile iresponsabile și egoiste ale unor oameni politici români, care își doresc, doar pentru că partidul din care fac parte nu se mai află la putere, să avem un raport negativ pe justiție, cred că fac parte dintr-un mod de a face politică de dinainte de 1995 sau, poate, chiar de dinainte de 1989. Consider că un raport pozitiv este un raport pozitiv pentru România, nu pentru o forță politică sau alta, pentru că, în ultimii cinci ani, am fost, pe rând, partidele reprezentate astăzi în Parlament, într-o formă sau alta, la guvernare, și un raport pozitiv ar reprezenta o bilă albă pentru România în ansamblu. Interesele meschine nu cred că au legătură cu interesul de ansamblu al României și, din acest punct de vedere, vă asigur că toate eforturile României și ale Guvernului vor fi îndreptate în direcția îndeplinirii acelor condiționalități pe care România trebuie să le pună în practică cât mai rapid.
Un al treilea punct esențial pe agenda europeană, care privește România, este stadiul absorbției fondurilor europene. În mod sigur, este domeniul în care România ar fi putut câștiga cel mai mult și în care, din păcate, a pierdut cel mai mult.
În ultimii ani, fără a încerca să prezint în fața dumneavoastră vinovățiile, așa cum le văd eu în acest moment, este evident că am ratat ocazia de a folosi cei mai ieftini bani din lume, deoarece fondurile structurale și de coeziune, ca și cele privind Politica agricolă comună, sunt fonduri nerambursabile. România s-a împrumutat de la instituțiile financiare internaționale și, sigur, de pe piața financiară privată cu bani pe care ar fi putut să-i obțină prin accesarea fondurilor europene.
Împreună cu ministrul Orban, care, așa cum știți, a făcut parte și din Guvernul trecut, face parte și din Guvernul actual, cu noile structuri pe care le-am construit în cadrul aparatului de lucru al prim-ministrului, am luat toate măsurile și le vom lua în continuare pentru a limita, pe cât posibil, eventualele pierderi de fonduri europene și pentru a încerca să construim un sistem instituțional care să permită României să absoarbă, cu adevărat, acești bani.
Vreau, în fața dumneavoastră, a Parlamentului României, să vă asigur de faptul că Guvernul pe care îl conduc va opri toate practicile anterioare de blocare a proiectelor europene pe criterii politice. Din punctul meu de vedere, orice primar, orice președinte de consiliu județean, indiferent dacă este de la USL, PDL, UDMR sau orice alt partid, va avea tot sprijinul necesar pentru accesarea fondurilor europene și consider condamnabilă aprecierea acestor proiecte pe un criteriu politic, și vreau să vă asigur că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor.
De asemenea, doamnelor și domnilor deputați și senatori, este esențială pentru România implicarea noastră activă în dezbaterea privind viitorul cadru financiar multianual, viitorul buget al Uniunii Europene, buget care va fi discutat și la actualul Consiliu European, și în cadrul președinției cipriote a Uniunii Europene, și va privi fondurile pe care Comisia Europeană le va avea la dispoziție și, evident, le va pune la dispoziția statelor membre în perioada 2014–2020.
Am avut, în urmă cu zece zile, la București, o întâlnire esențială, la care a participat președintele Comisiei
Europene, domnul Barroso, au participat nouă prim-miniștri și încă șase reprezentanți la nivel înalt din țările membre ale unui grup care se numește „Prietenii coeziunii”. Este pentru prima dată când România participă activ la discuțiile privind bugetul 2014–2020. Este esențial pentru România ca fondurile afectate României, atât pe Politica agricolă comună, cât și cele de coeziune și structurale, să fie la nivelul pe care îl așteptăm.
Repet, pentru că e, probabil, important în dezbaterea care urmează, faptul că la această dezbatere, care a avut loc chiar în Palatul Parlamentului, pe 1 iunie anul curent, au fost prezenți președintele Comisiei Europene – într-o paralelă instituțională, dacă doriți, un prim-ministru al Europei –, domnul Barroso, și prim-miniștrii din 16 țări membre ale Uniunii Europene. E normal, pentru că guvernele acestor țări și prim-miniștrii acestor țări sunt responsabili în fața țării lor de modul în care va arăta bugetul Uniunii Europene și de modul în care va fi adoptat și afectat acest buget.
Nu în ultimul rând, la nivel european, dincolo de adoptarea Tratatului de guvernanță fiscală, pe care și dumneavoastră l-ați ratificat de curând în Senat, există o dezbatere importantă privind un pact de creștere economică și creare de locuri de muncă. Această propunere a aparținut, inițial, președintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, dar, în mod real, pe plan european, dincolo de politica de disciplină bugetară și austeritate, odată cu alegerea Președintelui Franței, domnul Hollande, și cu apariția în fruntea a șapte țări, pentru moment, europene a unor noi guverne, această discuție devine din ce în ce mai importantă și poate reprezenta pentru România o șansă de a fi implicată în ceea ce se dorește pe plan european în efortul de creare de locuri de muncă și creștere economică.
Acestea sunt cele cinci puncte esențiale, pe care Guvernul României, cu acceptul dumneavoastră și cu mandatul dat de dumneavoastră, dorește să le promoveze pe plan european.
Aș vrea să trec la punctul următor, în care să spun încă o dată că îmi doresc..., și cred că votul de duminică a arătat că există un suport popular pentru reluarea comunicării și colaborării instituționale.
Nu cred că Parlamentul României poate să fie un simplu spectator la ceea ce înseamnă reprezentarea României pe plan european. Consider că dumneavoastră trebuie să fiți întotdeauna informați, înainte de reuniunile la nivel european, asupra agendei acestor reuniuni și să dați un mandat de principiu celor care reprezintă România, evident, urmând să fiți informați asupra deciziilor luate pe plan european.
Referitor la prevederile constituționale, ca și dumneavoastră, nu doar pentru că sunt jurist, dar sunt deputat, alături de dumneavoastră, cunosc prevederile Constituției României, cunosc foarte bine regulamentele Uniunii Europene, și este foarte clar că Președintele României și prim-ministrul, în egală măsură, pot reprezenta interesele României pe plan european. Nu există niciun fel de prevedere în Constituția României prin care unul dintre cei doi reprezentanți ai Executivului să aibă un monopol asupra reprezentării. Dimpotrivă, Constituția României prevede o anumită colaborare și partajare a atribuțiilor între Guvern și președinte.
Aș vrea să vă reamintesc faptul că, pe plan european, din cele 28 de țări – vorbesc de cele 27 membre ale Uniunii
Europene, plus Croația, care va adera la sfârșitul lunii iulie 2013 –, 25 de țări sunt reprezentate, în mod exclusiv, la nivel european de către prim-miniștri. Excepțiile le formează Cipru, acolo unde, evident, sistemul constituțional nu prevede funcția de prim-ministru, și Franța, acolo unde prim-ministrul este numit și demis de către președinte, fără a trece prin procedura parlamentară, pe care dumneavoastră o cunoașteți foarte bine.
Din acest punct de vedere, consider util, pentru buna reprezentare a României, ca cel care reprezintă România la nivel european, în funcție, evident, de agenda reuniunii, să aibă un mandat de principiu din partea dumneavoastră, a Parlamentului României, și să prezinte în fața dumneavoastră, atât înainte de Consiliu, cât și după, care sunt temele principale și care sunt deciziile care privesc țara noastră.
Consider util și constituțional, și eficient ca în toate temele care țin de politica militară și de securitate militară, precum și de politica externă comună a Uniunii Europene, reprezentarea României să fie făcută de către Președintele României, în baza atribuțiilor sale constituționale.
De asemenea, consider și vă propun, stimați deputați și senatori, ca în toate problemele care țin de activitatea economică, socială, fonduri europene, securitatea frontierelor, Guvernul și prim-ministrul să reprezinte interesele României pe plan european.
În final, doamnelor și domnilor, agenda Consiliului European din 28 iunie, agendă publică, prevede foarte clar că principalele discuții se vor axa pe situația economică la nivelul Uniunii Europene, pe problema adoptării unui pact de creștere economică și creare de locuri de muncă și pe negocierile privind viitorul mecanism multianual financiar 2014–2020.
În final, doamnelor și domnilor, vreau să spun încă o dată că încerc și îmi doresc, prin această declarație, să readuc cooperarea și colaborarea interinstituțională acolo unde Constituția și regulile democratice le așază.
Aș dori ca, împreună cu dumneavoastră, să stabilim pentru viitor, indiferent cine va fi Președintele României și indiferent cine va fi prim-ministrul României, un mod de reprezentare constituțională și eficientă a României pe plan european.
Vă mulțumesc pentru răbdare.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.