Ioan Tămâian

„Bogăția reală a zonei miniere Roșia Montană”

În ultima perioadă, în România, unul dintre cele mai mediatizate subiecte, tratate de la grupurile de presă și televiziune până la diversele categorii sociale, este acela al exploatării de la Roșia Montană. Cea mai mare parte a persoanelor care tratează prezentul subiect discută despre ce ar trebui să facă România, dacă este corectă exploatarea celor aproximativ 300 de tone de aur și cele aproximativ 1.600 de tone de argint împreună cu firma canadiană sau ar fi mai nimerit ca țara noastră să încerce singură o exploatare a propriilor resurse.

Însă, datorită atenției sporite față de acest subiect special, apar elemente noi care pot schimba miza exploatării și care prezintă aspecte inedite ale acestui subiect.

Ca urmare a studiului diverselor materiale și a discuțiilor purtate cu specialiști în domeniu, părerea personală, stimați colegi parlamentari, este că nici aurul și nici argintul (metale valoroase, de altfel, dar care se găsesc în zăcăminte aflate în mai multe părți ale lumii) nu constituie adevărata valoare a zonei care se află în discuție în vederea exploatării resurselor.

Pe lângă metalele de valoare amintite mai sus, conform studiilor specializate, în zona Roșia Montană se află minereuri de arseniu, titan, molibden, cobalt, galiu, crom, nichel și germaniu. Dar poate că cea mai importantă resursă a zonei este constituită de prezența unui semimetal rar, de o valoare deosebită, denumit telur, folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celulele fotovoltaice care alimentează navele spațiale. Din informațiile pe care mass-media le aduce în atenția publicului, fizicianul Robert Jaffe de la Institutul Tehnologiei din Massachusetts, citat de publicația „New Scientist”, a afirmat că telurul are o importanță mai mare decât a aurului, fiind privit în ultimul timp ca mai prețios decât acesta.

Pentru a înțelege rolul acestei resurse, este necesar a aduce în fața dumneavoastră câteva explicații în ceea ce privește semimetalul de care am făcut vorbire, precum și oportunitatea de a-l exploata. Telurul, ca resursă, a intrat în atenția oamenilor de știință încă de acum 10 ani, dar în ultimii ani importanța acestuia a luat un avânt deosebit. După unele studii științifice, ar fi fost descoperit în zona Sibiului în urmă cu 231 de ani, mai precis în anul 1782, la Zlatna, de către

Franz Joseph Müller, baron von Reichenstein. Conform profesorului dr. geolog Gheorghe Popescu, care a studiat acest semimetal rar, telurul este prețuit în lume mai mult decât metalele prețioase comune, România având al doilea zăcământ din lume ca volum, după China. Avantajul nostru însă este dat de faptul că putem beneficia de respectiva resursă foarte ușor, aflându-se la suprafața pământului în toate zonele în care a fost exploatat aurul, zăcămintele de telur însoțind aurul și argintul în stare brută. În China, în schimb, telurul se află la adâncimi importante, punând astfel pe locul doi în lume importanța respectivelor zăcăminte.