Ștefan Petru Dalca

„Brâncuși a fost chemat din eternitate să rezolve o problemă a statului român”

Părintele sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, a devenit un simbol universal, a fost numit, pe bună dreptate, titanul din Hobița, dar instituțiile statului român încă nu i-au recunoscut calitatea de cetățean român. În pofida unor demersuri oficiale de repunere în drepturi a artistului, instituțiile statului au comis monumentala gafă de a solicita oficial ca cererea de acordare a cetățeniei române să fie depusă personal de către Constantin Brâncuși. Pentru acuratețea informației, precizez că această pretenție a unei instituții a statului român a fost emisă în 2013 și nu cu aproape un secol în urmă.

Constantin Brâncuși nu a pierdut și nu a renunțat nicio clipă la calitatea de cetățean al României, chiar dacă statul român nu a făcut nimic în acest sens. Această problemă, care ține de istoria conștiinței contemporane, mi-a fost semnalată de către domnul Laurian Stănchescu, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, care este și inițiatorul demersurilor de repatriere a osemintelor lui Constantin Brâncuși și de recunoaștere a cetățeniei române a marelui artist.

Vă reamintesc, stimați colegi, că titanul de la Hobița a devenit cetățean francez în 1952, dar a continuat să gândească, să simtă și să sculpteze românește. În acest context, este inadmisibil răspunsul pe care domnul Stănchescu l-a primit de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, în 2013, exact de „ziua păcălelilor”, prin adresa nr. 3.693/ANC. În această adresă, culmea ipocriziei și aberanței, specific românești, s-a menționat printre altele, citez: „În conformitate cu legea civilă română în vigoare, instituția noastră nu poate iniția procedura reacordării cetățeniei în acest caz, cererea reacordării cetățeniei române fiind o cerere personală”, am încheiat citatul. Altfel spus, statul român vrea ca artistul Brâncuși să vină personal, din eternitate, să formuleze cererea pentru redobândirea cetățeniei române.

De parcă statului român i-ar fi rușine cu valorile autohtone universale, casa în care s-a născut Constantin Brâncuși a fost lăsată în paragină, se află într-o stare avansată de degradare, existând pericolul prăbușirii și astfel există și pericolul pierderii unui tezaur cu dimensiune de patrimoniu universal. Se pare că și în această situație statul român așteaptă ca titanul de la Hobița să-și ia o vacanță de la eternitate, să revină la Hobița, în județul Gorj, și, reparându-și casa natală, să facă statului român un pustiu de bine.

Sper să nu mi se atragă atenția că depășesc timpul alocat unei declarații care nu este neapărat una politică. Nu se poate estima valoarea infinitului Brâncuși la doar câteva minute.

Recunoașterea cetățeniei române, repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși și reabilitarea casei natale vor dimensiona în istoria conștiinței contemporane faptul că identitatea românească este reprezentată în istoria lumii cu onoare și noblețe prin acest mare artist.