Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 februarie 2011
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Florian Daniel Geantă
Discurs
## „Bucureștiul suferă din lipsa infrastructurii!”
Micul Paris, cum era denumit simbolic în secolul trecut Bucureștiul, după asemănările arhitectonice și culturale cu marea metropolă a Europei, a pierdut treptat din faima și imaginea construită de la pașoptiști și până în perioada interbelică.
Regimul comunist a reușit să mutileze cea mai mare parte a zonei istorice, care îi ducea faima în întreaga Europă, lăsând în urmă munți din beton armat, fără personalitate și, mai grav, fără o prea mare utilitate. Mi-e și frică să estimez durabilitatea acelor construcții inaugurate cu fast în planurile cincinale și a căror proastă manoperă a fost abil mascată de tencuielile care deja au început să cadă.
În două decenii de democrație, fața Micului Paris s-a schimbat foarte mult, însă nu putem spune cu siguranță că în bine. De multe ori, spații de birouri și-au făcut ilegal loc printre clădiri de patrimoniu, violând aspectul peisagistic și arhitectonic al bulevardelor.
Alteori, construcții civile de prost-gust au luat locul palatelor burgheze din secolul al XIX-lea. Sunt încă vaste zone unde, din pricina incertitudinii dreptului de proprietate, clădiri valoroase zac în paragină sau sunt ocupate abuziv de locatari rău-intenționați, iar marile bulevarde sunt populate cu sute de câini ai nimănui.
Ceea ce probabil produce cea mai mare suferință Bucureștiului este lipsa acută de infrastructură. Penuria cea mai mare de instituții dedicate copiilor, bătrânilor sau persoanelor aflate în suferință se află în București. De asemenea, în condițiile în care în douăzeci de ani numărul de autovehicule a trecut de la câteva zeci de mii la peste 1,5 milioane, numărul de locuri publice de parcare a rămas aproape același. Străzile înguste, traficul paralizat, dar și sutele de străzi încă neasfaltate ne demonstrează că, în ciuda trecerii timpului, Micul Paris nu-și mai merită numele.
Sunt puțini cei care au înțeles câtă nevoie are Bucureștiul de investiții. Să vă aduc aminte câtă opoziție s-a manifestat în Consiliul general al municipiului pe tema pasajului de la Gara Basarab? Aș vrea să văd ce comentarii vor avea opozanții atunci când, în luna martie a acestui an, acest pasaj va fluidiza traficul rutier pentru un sfert din municipiu.
Zilele acestea s-a atribuit construcția unui nou tronson de metrou în București, cu același scop, de a face distanțele dintre bucureșteni mai scurte și poluarea mai mică.
Pentru ca Bucureștiul să merite din nou acel apelativ, Micul Paris, investițiile nu trebuie să se mărginească la douătrei lucrări de anvergură, ci trebuie ca ele să fie susținute pe termen lung, cu viziune și susținere financiară pe măsură. Avem nevoie de o capitală modernă, de un oraș mai curat, mai sigur și construit pentru cetățenii lui.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). .