Adrian Mocanu

„Bugetul dezamăgirilor”

Cu o întârziere de aproximativ o lună față de termenul legal, dar mai devreme decât de obicei, Guvernul a transmis Parlamentului Proiectul de buget pe anul 2012. Așa cum ne-a obișnuit, Ministerul de Finanțe nu dorește să comunice suficiente date. Tot ce-a fost în stare să facă a fost să posteze un document pe site, fără să ofere minime explicații despre întocmirea lui. Mai grav este faptul că informațiile sunt incomplete, pentru că lipsesc anexele 1–3, adică esența bugetului. O încercare timidă de a explica câteva situații din proiectul de buget face consiliera prim-ministrului, Andreea Paul Vass, pe blogul personal, în două articole succesive: unul în care ne prezintă principalii indicatori ai bugetului și altul în care ne explică de ce cresc sau scad bugetele principalelor instituții centrale.

Citind explicațiile doamnei consilier se impune discutarea câtorva aspecte:

– în anul electoral 2012 scad bugetul Autorității Electorale Permanente și cel al Ministerului Administrației și Internelor, responsabile cu organizarea alegerilor. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care nu avem nici registru electoral, nici cărți de alegător, ambele instrumente fiind prevăzute expres de legislația electorală, ca să nu mai vorbim despre logistică necesară, despre nevoia evidentă de a asigura o minimă pregătire membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și despre alte cheltuieli care asigură un proces electoral corect și transparent. Dar cui îi trebuie alegeri corecte și transparente?

– din punct de vedere politic este o mare greșeală creșterea bugetelor Administrației Prezidențiale și ale serviciilor de informații. Nu pot înțelege de ce se reduc bugetele majorității ministerelor, ale instituțiilor implicate în alegeri în mod direct și de ce cresc bugetele unor instituții implicate în mod indirect în alegeri (serviciile de informații);

– bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale crește în plină criză cu o sumă importantă (peste 50 de milioane, creștere de aproximativ 25%), în principal pentru a cumpăra licențe în școli. Adică Guvernul României prevede bani pentru Microsoft, pentru că nu e în stare să folosească alte soluții de rezolvare. Se gândește oare cineva la ce comisioane se învârt aici?

– scad bugetele pentru Ministerul Culturii, Academia Română, pentru Radio și Televiziunea publică. Ce să facem, este criză, putem trăi și fără cultură în viziunea Guvernului;

– de asemenea, rămân înghețate salariile bugetarilor, pensionarilor și angajaților din companiile de stat, deși în termeni reali ele vor scădea din cauza inflației atât din anul 2011, cât și a celei de anul viitor; – neașteptat, scade bugetul pentru culte. Cum va înghiți oare Biserica Ortodoxă Română situația aceasta vom vedea, însă poate să fie doar o aparență, pentru că ne așteptăm din nou anul viitor la vestitele „amendamente uninominale” pentru biserici și mănăstiri, iar cu această ocazie ni se reamintește că în anul 2011 Guvernul a alocat suplimentar, din Fondul de rezervă, 35 de milioane pentru Catedrala Mântuirii Neamului.