Gheorghe Ciobanu

„Bugetul pe 2012 – echilibrat, prudent, încurajează crearea de noi locuri de muncă”

Perioada următoare va fi cu siguranță marcată de discuțiile privind bugetul pe 2012. Nu cred să fi existat vreun alt moment în ultimii 10 ani în care această lege atât de importantă să atragă în jurul său atâta atenție. Motivul principal este acela că 2012 va fi un an foarte important, în care România trebuie să arate încotro vrea să meargă: fie continuă pe drumul reformelor și al investițiilor, consolidându-și astfel creșterea economică din 2011, fie se întoarce la practici specifice anilor electorali, generând dezechilibre și mai mari cu efecte negative semnificative în viitor.

Propunerea de buget cu care Cabinetul Boc va veni în fața Parlamentului pentru un vot de susținere este rezultatul unei munci analitice și sintetice foarte serioase. Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării – toate cifrele prezente în proiectul de buget au primit deopotrivă girul Fondului Monetar Internațional, dar și al Comisiei Europene. Avem nevoie de o execuție bugetară cel puțin la fel de bună ca în 2011 pentru a rezista valului al doilea al crizei economice care vine dinspre zona euro.

Elementul cel mai important este că ne propunem o creștere economică mai mare decât anul acesta: vrem să obținem un plus la PIB între 1,8% și 2,3%, ceea ce înseamnă că anul viitor poate fi mai bun decât anul acesta. Creșterea economică s-ar traduce printr-o creștere a veniturilor bugetare de 13,5%, asta pe fondul aproape al unei stagnări a cheltuielilor bugetare. Faptul că în 2012 dorim venituri mai mari și cheltuieli limitate arată că măsurile de reechilibrare bugetară luate în a doua jumătate a anului 2010 au dat roade.

Problema deficitului bugetar a fost poate cea mai dezbătută în ultima perioadă la nivelul mass-mediei românești. Asumarea unei ținte mai mici (1,9%) arată faptul că Guvernul Boc este responsabil. România nu are o problemă în a se împrumuta acum – de altfel, avem una dintre cele mai mici datorii publice din Europa –, important este însă la ce costuri ne împrumutăm, care sunt dobânzile pe care le plătim pentru a acoperi deficitul bugetar. Decizia de a limita deficitul bugetar în an electoral este unică în istoria de după 1990 a țării. E o dovadă că nu sacrificăm viitorul pentru a mai obține câteva voturi. Aduc aminte tuturor că în anul celei mai mari creșteri economice (2008), România a avut un deficit bugetar uriaș (5,2% din PIB), generat de măririle iresponsabile de pensii și salarii. An de an, trebuie să acoperim deficitul bugetului asigurărilor sociale. Spre exemplu, în 2012, trebuie să mutăm 13,8 miliarde de lei pentru a acoperi plata pensiilor. E vorba de mai bine de 3 miliarde de euro care ar fi putut merge spre investiții, spre locuri de muncă, spre dezvoltarea infrastructurii sau spre cofinanțarea proiectelor europene. Iată un motiv pentru care pornim anul viitor de la premisa prudentă că nu se vor mări pensiile și salariile. E pentru prima dată când o majoritate politică vine în fața electoratului și spune că va mări nivelul salarizării bugetarilor sau al pensiilor doar dacă economia merge bine. Până acum, mereu s-a vândut vrabia din mână pe cioara de pe gard.