Ioana Jenica Dumitru

„Bugetul pe anul 2014 lipsește atât din Parlament, cât și din dezbaterea publică”

Legea bugetului de stat a fost și rămâne mărul discordiei pentru clasa politică din România. O dată pe an, lucrurile în Guvern și în Parlament o iau razna. Orice strategie, orice termeni asumați de părțile implicate nu mai contează atât timp cât distribuirea resurselor este prioritatea numărul unu. Distribuirea resurselor este unul din atributele Guvernului; problema este că această distribuire nu se face în termeni normali, care să asigure creșterea economică și dezvoltarea echitabilă și uniformă nici a județelor, dar nici la nivel local. Criteriul politic este încă, din păcate, primordial în distribuirea fondurilor publice către beneficiari. Din cauza acestei abordări avem de a face cu mutații grave în procesul de adoptare a Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Exemplul concludent în acest sens îl găsim chiar ieri. Ieri, pe 21 octombrie, a intrat în vigoare Legea nr. 270/2013, o lege care are multe caracteristici interesante, din care vreau să învederez una în fața dumneavoastră. Obiectul de reglementare al acestei legi este modificarea și completarea Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice. La articolul 35 din Legea finanțelor publice se specifica faptul că, în fiecare an, Legea bugetului de stat, dar și orice alte legi ce țin de buget trebuie prezentate Parlamentului nu mai târziu de data de 15 octombrie. Rațiunea acestei prevederi este clară, avem nevoie de timp suficient pentru dezbaterea temeinică a celei mai importante legi multianuale din România. Aprobarea bugetului este un act la care trebuie să participe toate forțele politice parlamentare, pentru că taxele și impozitele care constituie majoritatea veniturilor la bugetul de stat nu provin din buzunarele votanților majorității, care astăzi se întâmplă să fie asigurată de USL. Nu, stimați colegi, bugetul este constituit din taxele și impozitele tuturor votanților și nonvotanților din România, din veniturile tuturor celor care produc ceva în România și din veniturile tuturor agenților economici, care nu au nici culoare politică, nici preferințe sau simpatii în acest domeniu. Din acest motiv, procesul de adoptare a bugetului de stat trebuie să cuprindă măcar opiniile opoziției, dacă nu și aplicarea propunerilor acesteia. În schimb, în spatele unei majorități covârșitoare, puterea se prevalează de avantajele pe care un procent de peste 60% în Parlament îl oferă în materie de forțare a procesului de adoptare a legii anuale a bugetului de stat. Prin lege, absolut legitim, dar foarte imoral, actul normativ numărul 270/2013 a mutat termenul-limită pe care Guvernul îl avea la dispoziție pentru a prezenta proiectul de buget în Parlament cu o lună mai târziu. Astfel, în prezent, termenul acesta limită este 15 noiembrie, în loc de 15 octombrie, și nimeni nu obligă Guvernul să îl respecte, pentru că, dacă lucrările nu sunt gata sau dacă se vrea, cum preconizez eu, trecerea fulger a proiectului de buget prin pseudoprocedura parlamentară, atunci termenul se poate lesne muta mai târziu, în decembrie sau chiar în ianuarie anul viitor. Normele legale au prevăzut, și bine au făcut, posibilitatea funcționării instituțiilor pe bugetul de anul trecut, pentru că, altminteri, ne aflam exact în aceeași situație ca SUA, fără posibilitatea de a funcționa normal ca stat.