Găvrilă Ghilea

„Bugetul UE, acum îl vezi și... nu e!”

Curtea Europeană de Conturi a dat recent publicității un raport care a relevat faptul că mai mult de 1% din totalul fondurilor europene încasate de România au fost fraudate, iar acest procent, care reprezintă mai mult decât dublul mediei europene, situează țara noastră pe unul din primele locuri printre statele membre ale UE la acest capitol.

În condițiile în care documentul citat menționează state ca Luxemburg, Finlanda, Irlanda și Suedia, în care nivelul de fraudă, practic, nu există, fiind egal cu zero, au fost evidențiate și țări vecine României, Bulgaria și Ungaria, în care procentele de fraudare se situează între 0,12 și 0,04% din valoarea programelor de finanțare accesate, cu mult sub cele ale țării noastre.

După auditarea unui eșantion de programe operaționale accesate de țările membre, inspectorii europeni de conturi au cuantificat o medie de fraudare a bugetului UE de 0,44%, care este depășită numai de șapte state.

Conform raportului, Curtea a ținut seama de ratele de detectare a prejudiciilor și de numărul de cazuri specifice prezentate în 2016, precum și de corelarea acestora cu alți indicatori ai riscului de fraudă disponibili, inspectorii europeni criticând și noncombatul autorităților din România pentru descurajarea acestui fenomen.

Pe de altă parte, în ultimul raport dat publicității de Oficiul European Antifraudă se menționează că, la nivelul întregii Uniuni, fonduri europene care depășesc 3 miliarde de euro au fost fraudate și trebuie recuperate, România dominând clasamentul atât din punctul de vedere al numărului investigațiilor finalizate, cât și din cel al recomandărilor de recuperare, printre companiile vizate numărându-se și celebra Teldrum, obligată să restituie finanțări de nu mai puțin de 21 de milioane de euro provenite din bugetul comunitar.

În aceste circumstanțe, este îmbucurător că Executivul european a declarat toleranță zero față de fraudarea fondurilor europene, așteptând același nivel de angajament și din partea statelor membre, iar operaționalizarea începând cu anul viitor a Parchetului European va facilita cercetarea, instrumentarea și trimiterea în judecată a cazurilor de infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE.

Până atunci însă, România trebuie să adopte un calendar ferm de implementare în legislația națională a Strategiei antifraudă a Comisiei Europene, adoptată în data de 29 aprilie 2019, care prevede acțiuni intensificate pentru protecția bugetului comunitar și diversifică modalitățile de detectare, sancționare și de prevenire a acestor fapte.