Camelia Margareta Bogdănici

Bună dimineața!

Bună dimineața, stimate domnule președinte! Stimați colegi,

Pentru noua sesiune parlamentară, vă urez multă sănătate și multe succese pe plan profesional!

Declarația politică de astăzi se intitulează „Poate fi «orașul celor șapte coline» o Capitală europeană a culturii fără Filarmonica «Moldova» din Iași modernizată?”

Municipiul Iași este, pe bună dreptate, principalul oraș candidat din România pentru titlul de Capitală europeană a culturii în anul 2021, titlu conferit de Comisia Europeană. Atestat documentar de peste 600 de ani, Iașiul este, după cum știm, un oraș cu o istorie aparte, fiind cel mai important centru urban din nord-estul României.

Iașiul a fost capitala Moldovei între anii 1859 și 1862, în vremea Principatelor Unite, și capitala României în perioada 1916–1918.

Unul dintre cele mai semnificative momente istorice ale României este reprezentat de consfințirea la Iași a ceea ce este cunoscut sub numele de Mica Unire, în anul 1859.

Actualmente, municipiul Iași, cu o populație de peste 300.000 de locuitori, este un oraș cu o bogată tradiție culturală. Iașiul este poate cel mai important și prestigios centru universitar din țară, orașul nostru găzduind de secole prima universitate din România, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care este prima instituție modernă de învățământ superior din România, fiind fondată la data de 26 octombrie 1860.

## Stimați colegi,

Ceea ce am relatat mai sus reprezintă o mică parte din argumentele care trebuie să ne convingă pe toți că Iașiul merită pe deplin să fie nominalizat Capitală europeană a culturii în anul 2021.

Pe lângă pledoaria mea în favoarea Iașiului, cum este și firesc, pentru că este orașul meu natal, pe care îl port în suflet mereu, vă relatez situația delicată în care se află astăzi Filarmonica „Moldova” din Iași, un simbol cultural al acestui oraș, dar și un important atu pentru candidatura la acest înalt titlu european.

Din păcate, în ultima perioadă, orchestra Filarmonicii „Moldova” din Iași nu a mai putut susține concerte, deoarece un tronson care aparține acesteia riscă să se prăbușească din cauza faptului că nu sunt fonduri pentru reabilitare. Clădirea Filarmonicii din Iași se degradează semnificativ de la zi la zi, deși se află în proces de refacere de mai bine de 20 de ani.

Concertele simfonice se țin acum fie în aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, fie în malluri sau în alte spații închiriate. Publicul a văzut ultima oară o reprezentație în sala mare a filarmonicii în toamna lui 2012, iar instrumentiștii continuă să își facă repetițiile în această clădire degradată, în lipsa altor spații.

Proiectul de consolidare a filarmonicii a demarat în anul 2008, pe când actualul președinte al Consiliului Județean Iași, domnul Cristian Adomniței, era ministru al educației. Atunci, Guvernul a aprobat un buget de 17 milioane de lei, care urma să fie destinat unei lucrări asumate de Universitatea de Arte, prin Ministerul Educației. Lucrarea trebuia să prevadă consolidarea și reabilitarea tuturor tronsoanelor clădirii, însă Guvernul a căzut, fondurile s-au reeșalonat, iar universitatea a primit până în 2010 aproximativ 7,5 milioane de lei pentru a finaliza Casa Balș, în care și-a mutat în anul 2011 sediul principal și rectoratul. În afară de finanțarea cu care a terminat, după încă doi ani, jumătate din corpul al treilea al clădirii, universitatea ar mai avea nevoie de cel puțin 5,5 milioane de euro.