Corneliu Mugurel Cozmanciuc

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință și stimați colegi!

Declarația politică de astăzi, practic, se dorește a fi o schimbare a registrului cu care este racordată politica curentă a României și se referă la problemele geopolitice și geostrategice ale Uniunii Europene, precum și la implicațiile lor asupra securității României.

Dragi colegi,

Luna februarie a anului curent a debutat cu o serie de provocări multidimensionale, care evidențiază adevăratele probleme, asupra cărora trebuie să ne concentrăm și pe care să le gestionăm eficient, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional, al alianțelor NATO și al Uniunii Europene.

Ne aflăm în pragul unor evenimente geopolitice și geostrategice care determină redefinirea viitorului, pornind de la aceste realități.

România este un stat stabil, al cărui caracter pivotal poate reprezenta un pilon statornic pentru securizarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene.

A 52-a ediție a Conferinței de Securitate de la München a relevat că problemele care au dominat agendele politice ale marilor cancelarii europene și internaționale vor continua, în conformitate cu actualele evoluții ale anului acesta.

Pe lângă terorismul manifestat, criza migranților a evidențiat câteva lacune care demonstrează fragilitatea Uniunii Europene. Disensiunile dintre marile administrații europene sunt un efect al presiunii care apasă pe granițele Europei. Vizita președintelui Consiliului European, domnul Donald Tusk, la București, pentru discuții privind renegocierea relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană ar trebui să constituie un moment în care să avem un mare semn de întrebare privind întreaga clasă politică.

România se află într-o situație și mai grea, din cauza poziției sale geostrategice în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene. Deci suntem o țară cu o triplă frontieră.

Subliniez faptul că presiunile pe granițele României, în actualul context, sunt uriașe. De altfel, țara noastră va avea de înfruntat și alte provocări. Angajamentele de securitate luate la nivel NATO trebuie respectate _ad litteram_ , pentru a putea păstra unitatea, valorile și tradițiile și pentru a demonstra că instituțiile noastre sunt puternice și fac față amenințărilor.

Reiterez că Republica Moldova este un punct prioritar, pe care România trebuie să-l aibă în agendă. Vizita de ieri a președintelui Timofti la București este de importanță vitală atât pentru noi, cât și pentru frații noștri de peste Prut, în vederea acordării primei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro. Consider că, în momentul de față, câțiva pași s-au făcut. Am spus-o mereu și o repet: țara noastră trebuie să-și asume rolul de avocat pledant pentru Republica Moldova.

Pe lângă acest aspect, România ar trebui să-și concentreze atenția pe criza migranților și pe problema terorismului, asupra cărora, în momentul de față, nu avem un punct de vedere unitar, comun și asumat la nivelul regiunii Mării Negre.