Aurelian Mihai

Bună dimineața, domnule președinte! Bună dimineața, stimați colegi!

Da, au trecut 26 de ani de la Revoluție. Refuz să-mi iau astăzi o cravată, pentru că atunci oamenii au ieșit cu piepturile goale în fața tancurilor, au înfruntat destinul și istoria și, mai mult decât atât, mulți au renunțat la lucrul cel mai de preț, viața, pentru ca noi astăzi să vorbim liber

în Parlamentul României. Nu există nicio posibilitate să ne scuzăm, ca oameni politici, pentru faptul că astăzi, la 26 de ani de la acele momente, încă România este o țară săracă, încă România șchiopătează la ceea ce înseamnă nivel de trai și la ceea ce înseamnă dezvoltare.

Privind în urmă la cei 25 de ani dinainte de Revoluție și la cei 26 de ani de după Revoluție, trebuie să ne convingem că inclusiv acest sistem pe care-l blamăm – și pe bună dreptate îl blamăm – a fost cu mult, cu mult mai eficient din punctul de vedere al industrializării și al dezvoltării, pentru că, dacă astăzi vorbim despre o Românie care este săracă, a cărei populație, poate peste 20%, se află în afara țării – și vorbesc de populația activă a unei țări sărăcite, în care există companii străine care au capitalizare bursieră mult peste ceea ce înseamnă produsul intern brut al României –, nu este decât vina celor care au venit să facă politică și nu au făcut politică. Politica se face cu mult curaj, iar, atunci când un om vrea să aducă rezultate și vrea să facă lucruri bune, nimic nu-l poate împiedica. Ce-i lipsește unui om politic pentru a face bine semenilor săi și celor care l-au trimis în Parlament și care au crezut în el? Curajul și dărnicia de a merge pe linia pe care oamenii i-au trasat-o.

Această țară merită mai mult, acest popor merită mai mult, istoria ne aparține, iar viitorul nu trebuie să-l scăpăm din mână. România va avea un viitor, indiferent că vor unii sau alții să ajungem mult mai săraci decât suntem. Rețineți: România are viitor!

Dumnezeu să-i odihnească pe acei martiri din decembrie 1989! Și încă ceva: s-au chinuit oamenii ani buni după Revoluție cu acel punct 8 de la Timișoara și cu desecretizarea acelor dosare care încă și astăzi, ca fenomen, pot să spun, trenează. Sunt încă multe lucruri de făcut. Ne așteaptă un an greu, un an în care sper să avem mai mult curaj, iar Parlamentul să fie Parlament.