Grigore Crăciunescu

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează „ANI trebuie să funcționeze după aceleași reguli precum CNSAS”.

Curtea Constituțională a hotărât că anumite articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituționale. Ca urmare, va trebui să ținem cont de decizia Curții și să modificăm articolele respective. Întrebarea e cum o facem? Am convingerea că specialiștii în drept pot găsi soluția corectă care să așeze lucrurile pe făgașul normal, o soluție care, totodată, să demonteze definitiv sintagma „supraimunitatea parlamentarului”, intens circulată – cu evidente scopuri de manipulare a cetățenilor – într-o anumită zonă din mass-media.

Existența supraimunității parlamentarilor este contrazisă de exemple concrete: parlamentari ca Adrian Năstase,

Cătălin Voicu, Mihail Boldea au fost condamnați, au executat sau execută pedepse cu privare de libertate.

De fapt, supraimunitatea e o speculație a presei proprezidențiale, care pornește de la faptul că am solicitat un termen de 45 de zile pentru a contesta deciziile de incompatibilitate ale ANI. „Parlamentarii vor să fie mai presus de ceilalți cetățeni, care au doar 15 zile pentru contestarea unei decizii” – a clamat presa amintită. Și la fel a raționat și Curtea Constituțională. Dar nu e vorba de un privilegiu, ci de o adaptare la responsabilitatea pe care o au parlamentarii. De pildă, magistrații se bucură de inamovibilitate – deci nu ar fi egali cu restul cetățenilor – tocmai fiindcă au responsabilități mai mari. Dacă există excepții pe deplin justificate în cadrul puterii judecătorești, nu văd de ce nu ar exista și în cadrul altei puteri cu mari responsabilități, al celei legislative, mai ales că, și într-un caz, și în altul, cel care greșește plătește, conform legii.

Dar alta e cheia problemei în cazul constatărilor făcute de ANI. Subliniez: constatări, căci această instituție nu este învestită cu putere judecătorească.

În consecință, după ce constată, ANI trebuie obligată să trimită constatările unei instanțe legitime care să decidă pe baza probelor furnizate. În fond, astfel se desfășoară lucrurile și în cazul constatărilor făcute de CNSAS. Nu văd de ce în cazul ANI s-ar proceda altfel. Doar pentru a lăsa la îndemâna ANI, controlată încă de fidelii președintelui Băsescu, un instrument prin care să fie executate persoane considerate incomode? Exemple de execuție la comandă le avem în cazul miniștrilor Teodor Atanasiu, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, care au fost suspendați sau și-au dat demisia pentru că li s-a fabricat câte un dosar penal. Ulterior, din lipsă de probe, au primit NUP, dar cariera lor politică a fost grav afectată, lucru pentru care nimeni nu a plătit.

Dacă rămâne prevederea privind termenul de 15 zile pentru contestarea unei decizii ANI, vă garantez că, atâta vreme cât această agenție e condusă de oamenii care execută comenzi la ordin, va ploua cu astfel de decizii în vacanța parlamentară, când sunt cele mai mari șanse ca oamenii vizați să rateze, din motive obiective, termenul de contestare.