Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·23 septembrie 2014
other · respins
Aurelian Mihai
Discurs
Bună dimineața, domnule președinte!
Doamnelor și domnilor deputați,
Declarația politică din această dimineață se intitulează „Diaspora nu cedează”.
Toamna își intră în drepturi în București, iar pentru mine începe a 7-a zi de grevă a foamei.
Au trecut 145 de ore de când nu am mâncat, dar cauza noastră, a românilor din diaspora, chiar și a românilor de acasă, părinți, familii, vecini, foști colegi de muncă, de școală, a prietenilor noștri, această cauză mă hrănește la fel cum forța credinței în Dumnezeu m-a determinat să rezist, să înțeleg că poporul nostru va avea un viitor, indiferent de mocirla prezentului în care ne-au aruncat alții, chiar și la mii de kilometri de locurile unde noi sau înaintașii noștri ne-am născut.
Din partea dumneavoastră, a cetățenilor români care vă aflați în afara țării, dar și de acasă, am primit numeroase mesaje de solidaritate pentru cauza purtată, motiv pentru care îmi exprim cu recunoștință mulțumirea față de dumneavoastră și, de asemenea, față de colegii parlamentari care s-au interesat de modul în care mă simt.
Mă așteptam ca până în acest moment, cum poate ar fi fost normal, Guvernul statului să își manifeste disponibilitatea asupra unui dialog axat pe rezolvarea problemelor semnalate la începutul protestului, precum și a celorlalte probleme de interes comun, fie că acestea vizează problemele diasporei sau chiar existente în România, multe dintre cele de aici atingându-ne în mod direct.
Consider o eroare lipsa de reacție a celor însărcinați din arcul guvernamental, în a căror sarcină intră în mod direct problematica diasporei. Constat, ca și dumneavoastră, umilința așteptării unui semnal de dispoziție la dialog între Guvern și reprezentantul său sau cu toți reprezentanții aleși în mod direct de către cetățenii Colegiului nr. 1, Circumscripția nr. 43, Diaspora sau a Circumscripției nr. 43 Diaspora, în cazul colegilor, inclusiv din cauza neschițării unui minim gest din partea Guvernului de a transmite românilor din diaspora hotărârea din partea dumnealor a dorinței de a regla situația gravă din sânul comunităților cetățenilor noștri, existente în afara țării, semnalată atât de mine, cât și de românii din diaspora, în numeroase ocazii.
Nu voi abdica de la principiile asumate care m-au determinat să protestez vehement împotriva ignorării realității departe de casă, la fel cum nu voi înceta să solicit din partea colegilor parlamentari și a Guvernului implicare masivă și rezultate în beneficiul cetățenilor români aflați departe sau foarte departe de patria lor.
Fie discutând despre taxele consulare exagerat de ridicate, despre situația existentă în consulate, despre lipsa personalului în aceste consulate, despre nemodernizarea acestora, despre lipsa lor în multe dintre locurile unde se află români, care percep lipsa reprezentanțelor statului acolo unde este nevoie ca pe o sfidare tocmai din partea celor care ar trebui să îi ocrotească, indiferent unde s-ar afla; fie atacând problema sensibilă a repatrierii copiilor României morți în străinătate, ale căror corpuri zac în morgile din toată lumea, lipsa unităților de învățământ pentru copiii români în limba română din afara țării sau sprijinul consistent, cum ar fi fost normal, pentru parohiile și bisericile românilor, indiferent de tradiția creștină practicată, locații care, în majoritatea cazurilor, pe lângă misiunea de credință, țin de multe ori loc de școală, refugiu, punct informativ, sprijin pentru repatrierea morților, crearea de locuri de muncă; acasă, de asemenea, trebuie amintită și – acolo unde este nevoie – transformarea administrativă, economică și fiscală în țară, investiții serioase în educație și sănătate, protecția bătrânilor etc.; fie invocând lipsa reformelor în România pentru a încuraja întoarcerea acasă a celor mai mulți dintre noi și îmbunătățirea nivelului de trai în rândul celor din țară – nu avem decât să depășim cu toții stadiul de resemnare și să ne regăsim ca români și cetățeni europeni, capabili de a determina transformarea, așa cum ne-o dorim, în România și în afara ei, pentru noi, pentru fiii și fiicele acestui neam.