Constantin Codreanu

Bună dimineața! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Aniversarea Decretului imperial de recunoaștere a minorităților înrudite meglenoromână și aromână” și va completa, într-un mod mai mult decât util, sper eu, semnificațiile istorice ale zilei amintite de antevorbitori.

La 9 mai se împlinesc 112 ani de la recunoașterea românilor din Imperiul Otoman ca națiune distinctă de poporul elen, prin iradeaua, adică decretul, sultanului Abdul Hamid al II-lea. Românii balcanici au fost ultima națiune, a șaptesprezecea din Imperiul Otoman, căreia i s-au recunoscut drepturile naționale.

Decretul din 9 mai 1905 nu a fost o inițiativă otomană. Fără intervenția energică a României, sultanul nu ar fi emis decretul. Demersurile românești pentru obținerea lui au durat mai mult de 4 ani și s-au datorat ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său Gheorghe Derussi.

Decretul din 9 mai 1905 a reprezentat un mare succes diplomatic al României în favoarea minorităților sale înrudite, meglenoromână și aromână, care obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă.

Decretul sultanului turc, emis la cererea și sub presiunea statului român, a consacrat România, _avant la lettre_ , drept stat înrudit al meglenoromânilor și aromânilor din Balcani, termen adoptat astăzi de către Comisia de la Veneția și Consiliul Europei, iar pe meglenoromâni și aromâni i-a consacrat drept minorități înrudite cu statul român.

România a susținut exemplar, decenii la rând, școlile și bisericile confraților aromâni și meglenoromâni, atât în dialectele aromân și meglenoromân, cât și în dacoromâna literară, și doar instalarea de către sovietici a comunismului în țară a întrerupt acest proces.

Din 1948 până în prezent, numărul conaționalilor noștri de dialect meglenoromân și aromân este în continuă scădere, aceștia fiind supuși unor intense procese de aculturație și asimilare etnolingvistică în cele patru state în care ei sunt autohtoni.

În această situație, este nevoie să ne gândim, la nivelul Parlamentului, al Guvernului, precum și al întregii societăți românești, la decizii și noi măsuri de natură juridică, diplomatică, bisericească, educațională, culturală, mediatică sau editorială în beneficiul celor două minorități istorice românești din statele balcanice: meglenoromână și aromână.

Confrații noștri din Balcani trebuie să știe că au în persoana României înrudite un sprijin cultural și național de nădejde.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.