Ana Birchall

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre unul dintre domeniile sensibile în contextul actual de securitate, cu cea mai dinamică și provocatoare dezvoltare din ultimii ani, respectiv dimensiunea securității cibernetice.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Amenințările informatice au capacitatea de a influența în mod direct securitatea infrastructurilor critice ale unui stat, putând atinge niveluri de risc de natură a pune în pericol prosperitatea, securitatea și stabilitatea națională, europeană și euroatlantică.

Acest tip de provocări impune măsuri diverse în vederea dezvoltării capacității de prevenire, detectare și apărare, de redresare în urma apariției lor, de consolidare și coordonare a capabilităților defensive în mediul cibernetic, atât în context național, cât și la nivelul NATO și UE.

Este necesară adoptarea în regim de urgență a unei legislații comprehensive și actualizate în domeniul securității cibernetice, care va crea inclusiv cadrul normativ pentru implementarea Sistemului național de alertă cibernetică, având rolul de a preveni și contracara riscurile și amenințările la adresa securității cibernetice.

Această legislație trebuie să prevadă ca deținătorii de infrastructuri cibernetice să aibă obligația de a implementa o serie de măsuri organizatorice și tehnice pentru consolidarea securității acestora, în conformitate cu cerințele minime formulate de autoritățile competente.

În același timp, consider că adoptarea acestei legislații va aduce beneficii nu doar companiilor private și statului, ci și cetățeanului, care este, până la urmă, utilizatorul final.

România are o piață digitală emergentă, iar mediul de securitate cibernetică, inclusiv conștientizarea amenințărilor din spațiul cibernetic, se află la un nivel redus de dezvoltare.

În vederea consolidării mediului de securitate cibernetică, autoritățile pot urmări, printre altele, încheierea unor parteneriate public-private contractuale, precum și înființarea unui cluster național de cercetare și dezvoltare în domeniu, bazat pe un parteneriat solid între mediul universitar, structurile guvernamentale, mediul privat și partenerii României în domeniile economic, de securitate și apărare.

În ce privește formula de parteneriat public-privat, este important ca acesta să vizeze nu doar vânzarea, achiziția de produse de securitate în domeniu, ci și instituirea și aplicarea de către instituțiile publice a unor reglementări de securitate.

Un punct deosebit de important îl reprezintă eliminarea vulnerabilităților pe care noile evoluții tehnologice sau conceptuale le pot produce din perspectiva securității cibernetice.

Un demers specific în această direcție constă în stimularea și încurajarea dezvoltării, inclusiv prin măsuri fiscale, a companiilor românești care au ca obiect principal de activitate securitatea cibernetică. În același timp, este prioritară, astăzi mai mult ca oricând, dezvoltarea unei culturi de securitate în domeniul cibernetic. Dincolo de activitatea instituțiilor și de cooperarea cu mediul privat, este necesară o îmbunătățire a nivelului de conștientizare publică în ce privește securitatea cibernetică, pornind de la utilizatorul final, indiferent de vârsta acestuia, și continuând cu activitatea mass-mediei și a societății civile, care pot juca un rol foarte important în educarea publicului.