Victor Paul Dobre

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Regiunea Moldovei – ocolită de marile proiecte de infrastructură rutieră!”.

Pentru toate cele trei guverne PSD–ALDE din ultimul an și trei luni, dar și pentru toți cei trei miniștri ai transporturilor din aceste guverne, soarta infrastructurii mari de transport din regiunea Moldovei a rămas o preocupare doar la nivel declarativ.

Fie că vorbim despre autostrada Târgu-Mureș– Iași–Ungheni, despre autostrada București–Suceava sau despre alte proiecte vitale, cum ar fi centurile ocolitoare ale unor mari orașe, precum Galați, Bacău, Bârlad, Suceava, Iași, în cazul tuturor acestor proiecte se înregistrează întârzieri majore în implementare.

În anul Centenarului, prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, a avut curajul sau, mai bine zis, nesăbuința să vorbească la congresul PSD din 10 martie despre proiectele „România 100”, în rândul cărora a enumerat autostrada București–Suceava, proiect care așteaptă de mai bine de doi ani un studiu de fezabilitate finalizat.

Ușurința cu care doamna prim-ministru anunță acest proiect ca fiind la cheie demonstrează lipsa de responsabilitate a actualilor guvernanți atunci când tratează problematica infrastructurii rutiere pentru regiunea Moldovei.

Acest proiect este unul mult așteptat de locuitorii acestei regiuni, la fel de mult așteptat ca și centurile ocolitoare ale marilor orașe sau precum podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. În prezent, în regiunea Moldovei, pe actualul DN 2, pe axa nord-sud, se înregistrează cele mai mari valori de trafic, trafic care trebuie preluat de viitoarea autostradă sau drum expres București–Suceava! DN 2 este o rută extrem de tranzitată, fiind, totodată, unul din drumurile naționale cele mai periculoase, după numărul de accidente. Dar constat că pentru guvernarea PSD–ALDE realizarea unei rute alternative și salvatoare rămâne bifată doar în discursuri politicianiste, pentru a da bine la public.

Acesta nu este singurul proiect de infrastructură din regiunea Moldovei care trenează. Centura Galațiului, precum și drumul expres Galați–Brăila, două obiective de investiții strategice pentru zona de sud-est a Moldovei, au fost împinse, ca termen de implementare, după 2021, ceea ce ridică mari semne de întrebare în legătură cu viziunea actualilor guvernanți privind dezvoltarea economică a acestei regiuni.

Dacă privim harta României observăm că regiunea Moldovei nu este străbătută de niciun coridor rutier important. Niciun proiect major de infrastructură rutieră nu se află în prezent în derulare.

În același timp, regiunea Moldovei are și cel mai mic PIB pe an pe cap de locuitor din România – 5.300 de euro, situându-se la 34% din media Uniunii Europene – și mă refer la zona de nord-est a Moldovei, acest indicator fiind cel care ne indică gradul scăzut de dezvoltare a zonei. Lipsa infrastructurii care să conecteze această regiune cu restul țării reprezintă un factor determinant al menținerii și adâncirii decalajului de dezvoltare. Apelul recent al Consiliului Investitorilor Străini vine să confirme această realitate: „lipsa infrastructurii va începe să acționeze ca o frână puternică în calea dezvoltării economice a României și va limita investițiile viitoare atât de necesare.”