Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 mai 2010
Declarații politice · retras
Iosif Veniamin Blaga
Discurs
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația politică de astăzi este intitulată „Dreptatea cetăților dacice”.
Doamnelor și domnilor colegi,
În luna septembrie anul trecut trăgeam un semnal de alarmă în fața dumneavoastră cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Spuneam atunci că sper ca acest loc sacru, Sarmizegetusa Regia, să capteze atenția Legislativului românesc, să concentreze energii și acțiuni menite să pună în valoare, la maximă capacitate, leagănul civilizației străbune.
Dar nu a fost să fie așa. Ba, mai mult, constat cu amărăciune că inițiative vechi, menite să dea acestor locuri importanța cuvenită, stau ascunse în fișete, deși au fost aprobate în Senat încă din luna februarie 2008.
Mă refer aici la inițiativa legislativă a domnului senator Adrian Păunescu de constituire a Rezervației Arheologice Dacia (Grădiștea Muncelului – Cioclovina – Căpâlna).
Nu pot să nu reamintesc aici câteva dintre argumentele aduse atunci de domnul senator în expunerea de motive făcută la inițiativa legislativă, o chemare disperată la „dreptate cetăților dacice”:
„Este o capodoperă negativă, de care ne-am învrednicit și pe care nu cred că e târziu să o denunț, pentru că mai sunt de distrus încă câteva obiective, și unul dintre ele este tezaurul fără preț din Munții Orăștiei, Tezaurul Cetăților Dacice. Rog tot Guvernul să intervină în chestiunea cetăților dacice din județul Hunedoara, din Munții Orăștiei. Este urgent. Le pierdem, se risipesc, se distrug. Poate că nu este ora ultimă, este puțin trecut de ora ultimă.”
Ca fost primar al municipiului Orăștie și băștinaș al acestor locuri, ca român, m-am bucurat enorm de această inițiativă legislativă, dar și mai mult când am aflat că ea a trecut de Senat.
Dar cu atât mai mare îmi este amărăciunea acum, la doi ani după adoptarea ei de către colegii senatori, când constat că nimic nu se mai mișcă, deși au fost trase multe semnale de alarmă cu privire la degradarea vestigiilor istorice, la devalizarea tezaurului inestimabil din Munții Orăștiei.
Mă bucură enorm campania „Nu ucideți Sarmizegetusa!” lansată recent de Societatea Română de Radiodifuziune, o campanie menită să conștientizeze în rândurile cetățenilor, a autorităților publice locale, județene și centrale, a guvernanților și a Legislativului, problemele ireversibile cu care se confruntă capitala Daciei: turiștii invocă zeități și spații energetice în care aprind lumânări, scrijelesc nume pentru posteritate și lasă ca urmă a trecerii mormane de gunoaie, natura își spune la rândul ei cuvântul: vânturile și ploile sapă în pietrele scoase la lumină de arheologi, iar fagii seculari care se prăbușesc peste ruinele istoriei noastre nu pot fi îndepărtați decât după reguli stricte ale administrației unui parc natural. Ministere, autorități locale, administrații, regii, direcții – cu toții spun că sunt neputincioși: cetățile dacice nu le aparțin; an de an se pierd fonduri europene, an de an se vorbește despre o situație revoltătoare. Între timp, capitala Daciei rămâne a nimănui.