Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·6 noiembrie 2007
Declarații politice
Adrian Moisoiu
Declarații politice și intervenții ale doamnelor și domnilor deputați:
Discurs
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.
Pentru a nu consuma din minutele grupului, declarația mea, „S.O.S. la zahărul din sfeclă!”, o voi prezenta în decurs de zece secunde.
Este vorba despre faptul că zahărul din sfeclă de zahăr este la un anumit preț în clipa de față, din cauza taxei de restructurare impuse de Uniunea Europeană, de 173,9 euro/tonă, la un preț mai mare decât cel al zahărului din zahăr brut.
Ca atare, în clipa de față, producătorii de zahăr din sfeclă de zahăr sunt în pericol de a se desființa.
Îl rog, prin declarația mea politică, pe domnul ministru să facă demersurile necesare ca, prin Legea bugetului, să se găsească o formulă privind această taxă de restructurare, altfel, vor fi terminați!
Vă mulțumesc.
„S.O.S. la zahărul din sfeclă!”
Aderarea României la Uniunea Europeană a dus, din cauza legislației, la apariția unor fenomene economice neprevăzute în domeniul zahărului, care perturbă piața și determină blocarea vandabilității producției de zahăr din sfeclă în perioada 2007–2010.
Pentru România, la Uniunea Europeană, s-a stabilit o cotă anuală de 109.164 tone zahăr alb produs din sfecla de zahăr pe perioada 1 octombrie 2007 – 30 septembrie 2008.
Din cele 33 de fabrici de zahăr care existau înainte de 1989 în România, astăzi mai acționează șase producători: doi producători de zahăr alb din sfeclă de zahăr (la Luduș și Bod), doi producători de zahăr alb din zahăr brun importat din Brazilia (rafinăriile din București și Corabia) și doi producători micști (la Roman și Oradea).
După privatizarea din 1998, în Fabrica de Zahăr din Luduș s-au făcut investiții de peste 24 de milioane RON, care au avut ca obiectiv atât reducerea consumului de energie la producerea și utilizarea aburului în instalații, cât și la energie electrică.
Prețul de cost al zahărului obținut din sfeclă de zahăr, în care se include prețul de cumpărare a sfeclei de zahăr, costurile de prelucrare și taxa de restructurare impusă de Uniunea Europeană de 173,9 euro/tonă determină un preț de cost de 2,32 lei/kilogram.
Prețul de cost al zahărului obținut din zahăr brut importat din Brazilia este de numai 1,37 lei/kilogram, fiindcă taxă de restructurare nu se plătește.
Ca atare, deși în Transilvania, dar mai ales în județul Mureș, avem o zonă deosebit de favorabilă cultivării sfeclei de zahăr de calitate și avem în țară fabrici, mă refer la cele din Luduș și Bod, care produc zahăr la parametri europeni datorită investițiilor făcute, diferența de costuri va determina nevandabilitatea zahărului alb din sfeclă și, implicit, oprirea celor două fabrici, ceea ce va însemna:
– dispariția în timp a culturilor de sfeclă de zahăr, deci repercusiuni sociale în rândul cultivatorilor de sfeclă;
– repercusiuni sociale în eficiența zootehniei din zona limitrofă fabricilor, din cauza dispariției borhotului;