Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·25 februarie 2014
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Grigore Crăciunescu
Discurs
Bună dimineața.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Șomajul în rândul tinerilor, o problemă la nivel național”.
În anul 2013, numărul șomerilor din zona euro a crescut cu 615 mii, ajungând la peste 19 milioane de persoane, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012.
Cele mai reduse rate ale șomajului au fost înregistrate în Austria, 4,8%, Germania, 5,2%, și Luxemburg, 5,9%. Cea mai ridicată rată a șomajului s-a înregistrat, potrivit datelor de la Eurostat, în Grecia, 27,3%, și Spania, 26,7%. La noi, în România, șomajul a fost de 7,3%. Studiul au fost efectuat în luna octombrie a anului trecut.
În ceea ce privește situația tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, rata șomajului a ajuns în octombrie la 23,7% în Uniunea
Europeană și la 24,4% în zona euro. Cele mai reduse rate ale șomajului în rândul tinerilor au fost raportate în Germania, Austria și Olanda.
În Grecia, șomajul în rândul tinerilor se situa în octombrie 2013 la 58%, iar în Spania la 57,8%. În România, în luna octombrie 2013, șomajul era de 736.000 de persoane tinere, în creștere față de anul anterior.
Șomajul în cadrul tinerilor din UE reprezintă un semnal de alarmă pe care îl semnalează această generație, care nu poate să se integreze într-o viață normală, neavând un loc de muncă.
Populația României a scăzut cu aproape trei milioane de locuitori în ultimii 10 ani. În cadrul acestei migrații a forței de muncă, numărul tinerilor este mare, mai ales în rândul tinerilor cu studii superioare, după ce mulți tineri s-au stabilit în alte state europene, unde pot găsi locuri de muncă mai bine plătite.
Efectele negative pe care le are migrarea forței de muncă se văd în mod special la medici și la personalul medical cu studii medii, care au emigrat în număr mare.
Ne confruntăm în prezent cu un șomaj de tip fricțional – persoane care intră pentru prima dată pe piața muncii și persoane aflate temporar între două locuri de muncă, cu mare probabilitate de angajare. În acest context, este destul de clar faptul că avem nevoie de implementarea unui plan de reducere a șomajului în rândul tinerilor, un rol important în acest sens avându-l firmele private. Astfel, un prim pas a fost făcut prin cele două programe-pilot lansate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, care au drept scop acordarea de sprijin concret pentru intrarea pe piața muncii a unui număr de peste 5.000 de tineri cu vârste între 15 și 24 de ani, care nu au o slujbă și nu urmează o formă de învățământ sau un curs de formare profesională. Trebuie să creăm condiții pentru a readuce forța de muncă înapoi în țară, care a emigrat din cauza condițiilor socioeconomice existente la noi.
Trebuie să asigurăm un viitor mai bun pentru tinerii din țara noastră, să îi încurajăm, să-i determinăm să muncească aici, acasă, pentru ca România să-și ocupe locul care îl merită în rândul națiunilor europene.