Marius Constantin Budăi

Bună dimineața!

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: „România a intrat pe culoarul de convergență la zona euro”.

Stimați colegi,

La începutul acestei luni, Banca Națională a României a publicat raportul asupra inflației, din care reiese că România a îndeplinit patru din cele cinci criterii necesare pentru convergența la zona euro.

Am avut o rată medie a inflației de 1,1%, fiind, practic, a patra cea mai mică inflație din Uniunea Europeană, mai mică atât față de inflația medie a Uniunii Europene, de 1,7%, cât și sub inflația din zona euro, de 1,5%.

De asemenea, am avut o variație medie a cursului leu-euro moderată, în medie de 1,7%, ceea ce contrazice toate speculațiile care s-au făcut pe acest subiect.

Am menținut deficitul sub nivelul de referință de 3% din PIB, ceea ce confirmă îndeplinirea unuia dintre criteriile de stabilitate macroeconomică de la Maastricht.

Iar cel de-al patrulea criteriu a fost scăderea datoriei publice la 35,4% din PIB, deci cu mult sub pragul de 60% din Tratatul de la Maastricht, precum și sub pragul de alertă al BNR.

Pentru a nu mai intra în dispute politice sterile, subliniez că aceste aprecieri nu vin nici din partea Guvernului, nici din partea PSD, nici din partea ALDE, ci din partea Băncii Naționale a României.

Cel de-al cincilea criteriu este și el îndeplinit, fiind vorba de rata dobânzii pe termen lung, care a fost și ea sub nivelul de referință.

Nu în ultimul rând, potrivit datelor oficiale, România îndeplinește 12 din 14 indicatori stabiliți în procedura de dezechilibru macroeconomic, fiind într-o situație mult mai bună față de multe alte state care sunt deja în zona euro.

Prin urmare, stimați colegi, România a intrat pe culoarul de convergență la zona euro, iar, din punctul meu de vedere, un astfel de obiectiv este realizabil într-un orizont de timp relativ scurt, ceea ce impune o decizie unitară aici, în această sală.

Ne dorim sau nu să intrăm în zona euro? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem, cu toții, indiferent de partidul de care aparținem.

Există, cu siguranță, elemente mai puțin plăcute care vin odată cu un astfel de pas. Inevitabil vom avea un scurt șoc inflaționist care se va răsfrânge asupra prețurilor din România.

În același timp, Guvernul și Banca Națională își vor pierde un set important de pârghii de acțiune în politicile fiscale, ceea ce înseamnă o reducere a capacității interne de a gestiona aceste evoluții.

Pe de altă parte, există și avantaje certe, începând de la impulsionarea exporturilor și a importurilor, care nu se vor mai confrunta cu diferențele de curs valutar. Iar cel mai important dintre toate aceste efecte pozitive este acela că România poate intra în prima ligă a unei Europe cu două viteze, despre care s-a tot vorbit anul trecut.