Rodica Paraschiv

Bună dimineața! Stimată doamnă președinte, Dragi colegi,

Declarația mea politică se referă la onoare, devotament și patriotism.

Aderarea României la Uniunea Europeană a deschis, în mod evident, o nouă perspectivă și pentru românii de peste Prut. România, ca orice stat național, are obligații față de românii de pretutindeni. După ce a pătruns în marea familie europeană a națiunilor, statul român a acționat european, în spiritul epocii drepturilor omului, cu grijă pentru fiecare român de acum și de mâine, cu răspunderea față de misiunea unică de a oferi întregului spațiu românesc rostul istoric inițial.

Articolul 7 din Constituția României prevede că „Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt”. Sprijinul nostru pe această direcție este deci nu doar o opțiune, ci și o obligație.

Dezvoltarea economică și socială a României a făcut țara mult mai atractivă și a accelerat procesul redobândirii cetățeniei române de către etnicii români din jurul României, în special din Republica Moldova. Simplu spus, românii din jurul frontierelor actuale au realizat, treptat, că România devine o țară care poate fi iubită și pentru prezentul ei, nu doar pentru trecutul și, eventual, viitorul acesteia.

Mi s-a reconfirmat acest lucru după ce am participat, în luna martie, la evenimentele dedicate Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Dincolo de presiunea enormă pentru redobândirea cetățeniei românești, la Ambasada României din Chișinău și la cele trei consulate din republică, tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova solicită reunirea cu România, ceea ce spune multe referitor la atitudinea față de România pe termen scurt, mediu și lung.

Desigur că, după cum mi-au semnalat tinerii Asociației „Glasul Sufletului”, prin reprezentantul lor, Alexandru Topolenco, mai există destui cetățeni din Republica Moldova care au redobândit cetățenia română și dreptul de a circula liber în statele Uniunii Europene, dar denigrează cu orice prilej România.

În acest sens, tinerii basarabeni mi-au solicitat prezentarea în plen a demersului lor de modificare a legislației, astfel încât acestor persoane să le fie retrasă cetățenia română.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 21 din 1 martie 1991, art. 25 alin. (1) litera a), „Cetățenia română se poate retrage persoanei care, aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave, prin care vatămă interesele statului român sau lezează prestigiul României”.

Într-adevăr, nu putem crea un precedent din a retrage cetățenia unor etnici români care sunt insignifianți ca număr și care nu au învățat să respecte încă statul de care aparțin.

Pentru mine, cel mai important au fost însă patriotismul și grija tinerilor români din Republica Moldova. În timp ce există și la noi demnitari care denigrează, alături de alți cetățeni răuvoitori, imaginea României, tinerii din Republica Moldova se luptă pentru a apăra țara și demnitatea națională.