Florinel Stancu

Bună dimineața! Stimate domnule președinte, Stimați colegi deputați,

În prezent, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Există în România comunități care nu au nicio șansă. Sunt români fără acces la servicii de bază, fără acces la sănătate și educație, fără acces la apă și canalizare, înconjurați doar de drumuri de pământ și, mai presus de toate, fără speranță.

Acești români locuiesc în comunități care nu îndeplinesc nici acel minim punctaj prin care ar putea beneficia de fonduri europene. Izolarea în care se află îi condamnă și la nivelul consiliilor județene sau primăriilor, care direcționează fondurile de dezvoltare locală către comunitățile aflate mai aproape de centrul unității administrativ-teritoriale. Mai mult, din același motiv nu ajung nici pe lista investițiilor prin PNDL.

Sumele pe care le cheltuiește statul cu venitul minim garantat în aceste zone sunt absolut infime.

Vreau să vă reamintesc câteva date oficiale.

Maximum 8 milioane de euro, suma care ar putea fi plătită în anul 2017 în contul venitului minim garantat în județul Vaslui. 8 milioane de euro!

În comparație: 90 de milioane de euro, subvenții acordate Metrorex de către Ministerul Transporturilor; 800 de milioane de euro, datoriile RADET către ELCEN, în contul agentului termic consumat de locuitorii municipiului București!

Este evident faptul că sume enorme sunt direcționate, prin subvenții, pentru susținerea regiunilor bogate, ceea ce este șocant pentru un vasluian, noi știind că legenda este cu totul alta.

Adevărul bate însă legenda, iar Bucureștiul și alte zone dezvoltate au parte de uriașe alocări nu doar pentru investiții, ci și pentru subvenții.

În aceste condiții, când este evident că „întreținuții” bugetului de stat nu sunt în primul rând românii din regiunile sărace, consider că în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să arate că a învățat ce înseamnă solidaritatea, iar solidaritatea nu este doar a săracilor cu bogații.

Voi înainta, în acest sens, o propunere de susținere anuală a celor mai sărace 100 de comunități locale, prin intervenția directă a Guvernului, comunități alese prin criterii anuale care pleacă de la accesul la servicii de sănătate și până la rata de abandon școlar sau ponderea angajaților din totalul populației apte de muncă.

La 100 de ani de la Marea Unire, România are obligația de a salva și de a readuce la viață anual, printr-un program național, cele mai sărace comunități locale. Vor fi mereu altele, în fiecare an. Direct și transparent, fără birocrație, fără proceduri stufoase și fără favoritisme politice sau regionale, pentru că timpul nu mai are răbdare cu cei mai săraci români. Vă mulțumesc, domnule președinte.